Categorie: Uncategorised

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Ziua Mondială a Igienei Mâinilor

– 5 mai 2026 –

 

 

Campania anuală „Igiena mâinilor salvează vieți!” are ca obiectiv principal menținerea la nivel global a conștientizării privind rolul esențial al igienei mâinilor în prevenirea infecțiilor și protejarea sănătății publice. Prin această inițiativă, sunt încurajate colaborarea și implicarea activă a profesioniștilor din domeniul sănătății, a instituțiilor și a publicului larg, cu scopul de a consolida și îmbunătăți practicile de igienă a mâinilor la nivel mondial.

 

În acest al 18-lea an al Zilei Mondiale a Igienei Mâinilor, sub sloganul „Acțiunile tale salvează vieți!”, Organizația Mondială a Sănătății face apel la toți cei care furnizează și sprijină serviciile de sănătate să-și reînnoiască acțiunile în materie de igienă a mâinilor și de prevenire și control al infecțiilor, pentru a asigura siguranța pacienților și a personalului medical.

 

Măsurile corecte de igienă a mâinilor contribuie semnificativ la salvarea de vieți și la utilizarea eficientă a resurselor. Chiar și în cele mai dificile contexte, este esențial să fie depuse toate eforturile pentru asigurarea unei igiene adecvate a mâinilor, în vederea protejării sănătății și prevenirii îmbolnăvirilor.

Media conformității privind igiena mâinilor, în absența unor intervenții specifice de îmbunătățire, rămâne la aproximativ 40%, dar poate scădea până la 2% în țările cu venituri mici și la 20% în țările cu venituri mari. În secțiile de terapie intensivă, nivelul mediu de conformitate privind igiena mâinilor, este de aproximativ 60%, existând disparități semnificative între țările cu venituri mari și cele cu venituri mici (64% față de 9%).

 

O proporție semnificativă a infecțiilor evitabile asociate actului medical poate fi prevenită prin respectarea riguroasă a igienei mâinilor și prin aplicarea, la momentul oportun, a măsurilor adecvate de prevenire și control al infecțiilor.

 

Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) exercită zilnic o presiune semnificativă asupra sistemelor de sănătate și constituie o amenințare permanentă pentru siguranța pacienților în toate tipurile de unități medicale, inclusiv în contextul situațiilor de urgență de sănătate publică. Aceste infecții contribuie la amplificarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene, generează suferință profundă pentru pacienți, familiile acestora și personalul medical, duc la decese premature și dizabilități, cresc costurile sistemului sanitar și afectează capacitatea de a furniza servicii medicale sigure și de înaltă calitate pentru întreaga populație.

 

Practicile de igienă a mâinilor și măsurile eficiente de prevenire și control al infecțiilor sunt influențate în mod direct de condițiile din unitățile medicale, inclusiv de accesul la apă, servicii de salubritate, gestionarea adecvată a deșeurilor și facilități de igienă. Deficiențele în oricare dintre aceste domenii compromit nu doar siguranța actului medical, ci și echitatea și demnitatea atât a personalului care oferă îngrijiri, cât și a pacienților care beneficiază de acestea, contribuind la creșterea riscului de infecții asociate asistenței medicale și la scăderea încrederii în sistemul de sănătate.

Asigurarea unor practici eficiente de igienă a mâinilor este mai importantă ca oricând. În contexte marcate de instabilitate, resurse limitate, disfuncționalități în aprovizionare și supraaglomerarea unităților medicale, menținerea măsurilor de prevenire și control al infecțiilor, inclusiv a igienei mâinilor, devine adesea dificilă, uneori chiar imposibilă. În aceste condiții, pacienții sunt frecvent tratați sub presiune extremă, în spații improvizate și cu resurse insuficiente.

Ghidurile Organizației Mondiale a Sănătății privind igiena mâinilor în asistența medicală oferă recomandări esențiale pentru îmbunătățirea practicilor și reducerea transmiterii microorganismelor patogene către pacienți și personalul medical. Acestea au fost elaborate pentru a putea fi aplicate în orice context de acordare a îngrijirilor, fie la nivel individual, fie pentru grupuri specifice din populație, indiferent de resursele disponibile.

Respectarea standardelor de igienă a mâinilor este posibilă doar în condițiile în care mediul de îngrijire dispune de infrastructura adecvată și de resursele necesare. Accesul constant la aceste resurse poate reprezenta o provocare majoră, fiind esențială implicarea și asumarea responsabilității la nivelul structurilor de prevenire și control al infecțiilor.

 

Asigurarea unei igiene eficiente a mâinilor presupune disponibilitatea continuă a materialelor indispensabile: apă și săpun, prosoape curate și dezinfectant pentru mâini pe bază de alcool, completate de programe de educație, instruire și alte intervenții specifice.

 

Igiena mâinilor nu este un lux, ci o componentă fundamentală a siguranței pacientului și a calității actului medical. Campaniile de informare și conștientizare oferă Organizației Mondiale a Sănătății oportunitatea de a transmite acest mesaj la nivel global. Prevenirea și controlul infecțiilor, inclusiv igiena mâinilor, reprezintă un pilon esențial pentru sisteme de sănătate sigure și eficiente și sunt relevante pentru toți profesioniștii din domeniul sănătății, precum și pentru pacienți și familiile acestora, în fiecare interacțiune medicală.

Totodată, igiena mâinilor contribuie la asigurarea unei acoperiri universale de calitate a serviciilor de sănătate, în concordanță cu Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 3.8, și susține inițiativele globale privind apa, salubritatea și igiena, precum și combaterea rezistenței la antimicrobiene.

 

Organizația Mondială a Sănătății derulează, începând cu anul 2009, campanii dedicate promovării igienei mâinilor, dezvoltând anual resurse și instrumente care sprijină implementarea inițiativelor la nivel local. Materialele puse la dispoziție se adresează tuturor profesioniștilor din domeniul sănătății interesați să organizeze activități de promovare în jurul datei de 5 mai, oferind un cadru de acțiune și recomandări practice pentru elaborarea materialelor de campanie adaptate contextului local.

https://www.who.int/campaigns/world-hand-hygiene-day/world-hand-hygiene-day-2026

https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/f0696d0c-8468-4e6a-a30e-665521c66d22/content

https://www.who.int/publications/m/item/annual-5-may-advocacy-toolkit

https://cdn.who.int/media/docs/default-source/integrated-health-services-(ihs)/ipc/world-hand-hygiene-day-(whhd)/whhd-2026/key-messages-whhd26.pdf?sfvrsn=a6e8747b_1

 

Comunicat (descarca aici)

Poster (descarca aici)

Poster (descarca aici)

Poster (descarca aici)

Poster (descarca aici)

Poster (descarca aici)

 

 

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenței medicale de urgență, în ziua de 1 mai 2026, cu ocazia sărbătorii legale: „Ziua Muncii”, vă facem cunoscute spitalele de urgență – adulți și copii – care vor asigura asistența medicală de urgență:

• Spitalul Clinic de Urgență București Floreasca – tel: 021 599 23 00
• Spitalul Clinic de Urgență Universitar – tel: 021 318 05 23 / 021 601 24 00
• Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” – tel: 021 255 40 99
• Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” – tel: 021 334 51 90
• Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni” – tel: 021 334 30 25
• Spitalul de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel: 021 224 09 47
• Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice – tel: 021 319 27 51
• Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021 316 93 66
• Spitalul Clinic de Urgență Copii „M.S. Curie” – tel: 021 460 30 26
• Serviciul de Ambulanță al Municipiului București va avea program normal de lucru, cu mențiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitările populației vor fi preluate la tel: 112.
• Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la:
  tel: 0747 165 471;
  tel: 0722 659 492.

 

Comunicat (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂȚII

7 APRILIE 2026

Astăzi, 7 aprilie 2026, comunitatea internațională celebrează Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Sub tema centrală „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”, OMS lansează o inițiativă globală fără precedent care pune cercetarea, evidența clinică și colaborarea academică în centrul arhitecturii de sănătate a viitorului. Această celebrare nu este doar un omagiu adus progresului tehnic, ci un apel urgent la unitate într-un peisaj global fragmentat de dezinformare și de crize tot mai acute. Într-o eră în care încrederea în instituțiile de sănătate publică este testată, tema aleasă subliniază că singura cale sustenabilă către „Sănătate pentru toți” este cea ghidată de rigoarea științifică și de transparența datelor partajate la nivel internațional.

Pilonul central al agendei acestei zile îl constituie „One Health”, o abordare cunoscută, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale, a plantelor și ecosistemelor, precum și necesitatea adoptării unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru a gestiona amenințările comune la adresa sănătății. Datele științifice actuale, consolidate de OMS, indică o realitate alarmantă: peste 75% din bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce înseamnă că sănătatea umană este direct condiționată de modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică. În acest context, Ziua Mondială a Sănătății servește drept catalizator pentru două momente globale majore: Summitul Internațional „One Health” (7 aprilie), găzduit de OMS și Guvernul Franței sub președinția franceză a G7, și Forumul Global inaugural al Centrelor de Colaborare ale OMS (7-9 aprilie), care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul declarat este acela de a transforma angajamentele politice în acțiuni concrete, multisectoriale privind prevenirea, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, contribuind la construirea unor sisteme de sănătate mai rezistente și echitabile pentru oameni, animale și planetă.

Știința colaborativă este singura apărare în fața rezistenței antimicrobiene (AMR) care rămâne una dintre cele mai mari provocări științifice ale deceniului, fiind supranumită „pandemia tăcută”. În absența unei colaborări științifice globale pentru dezvoltarea de noi antibiotice și a unor protocoale stricte de utilizare, proiecțiile statistice indică un risc major de a atinge 10 milioane de decese anual cauzate de AMR până în 2050. Mesajul transmis astăzi de OMS este clar: inovația nu poate fi un privilegiu geografic. Tema aleasă promovează conceptul de suveranitate științifică partajată, prin care țările cu venituri mici și medii primesc sprijin tehnologic pentru a-și dezvolta propriile capacități de producție de vaccinuri și medicamente esențiale, reducând astfel decalajul de echitate.

Echitatea în sănătate, fundamentată pe transferul de tehnologie, este un alt pilon al discuțiilor Summitului de la Lyon, desfașurat simultan cu Ziua Mondială a Sănătății și reiterează ideea că succesul științei este incomplet dacă roadele sale nu ajung la populațiile vulnerabile iar partajarea cunoștințelor este cea mai eficientă metodă de a construi o reziliență globală durabilă.

OMS atrage atenția și asupra rolului transformator al Inteligenței Artificiale (IA) și al sănătății digitale. Știința care integrează IA permite acum o precizie de diagnostic fără precedent, însă inițiativa actuală insistă pe o „IA etică”, care să servească omenirea fără a exacerba discriminările existente. Integrarea acestor tehnologii în sistemele de sănătate primară poate crește eficiența intervențiilor cu până la 30%, însă succesul lor depinde de restabilirea încrederii publicului în expertiză. Prin urmare, Ziua Mondială a Sănătății 2026 îndeamnă la investiții, nu doar în laboratoare ci și în comunicarea științifică empatică, pentru a contracara ”infodemia”(promovarea informațiilor false sau înșelătoare) care subminează ratele de vaccinare și complianța la tratamentele pentru boli netransmisibile.

Impactul schimbărilor climatice asupra sănătății publice este tratat în acest an ca o urgență științifică. Cercetările recente arată că degradarea mediului contribuie la proliferarea bolilor transmise prin vectori (precum malaria și dengue) în regiuni anterior neafectate. Știința ne oferă soluții de adaptare, însă aplicarea lor necesită o transformare a sistemelor de sănătate către neutralitatea emisiilor de carbon. Este documentat faptul că sectorul sănătății este responsabil pentru aproximativ 4,4% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar recomandările din 2026 îndeamnă la o „știință verde” care să vindece simultan oamenii și planeta.

În concluzie, mesajul „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” este un angajament față de adevăr, metodă și solidaritate. Într-o lume în care ”infodemia” poate fi la fel de periculoasă ca un virus, promovarea surselor de informare validate științific devine o responsabilitate civică.

Ziua Mondială a Sănătății 2026 ne reamintește că progresul nu este garantat, ci trebuie construit zi de zi prin investiții în educație, cercetare și cooperare internațională. Toate datele și resursele prezentate în această zi sunt disponibile în format deschis pentru publicul larg, subliniind transparența ca valoare centrală a Organizației Mondiale a Sănătății.

Împreună pentru sănătate. Susținem știința: pilonul rezilienței globale și al echității în sănătate.

Comunicat (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta, in perioada 10-13 aprilie 2026, cu ocazia Sarbatorilor legale: „Vinerea Mare si Invierea Domnului (Sfintele Pasti)”, va facem cunoscute Spitalele de Urgenta – adulti si copii – care vor asigura asistenta medicala de urgenta:
– Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca -tel: 021-599-23-00;
– Spitalul Clinic de Urgenta Universitar -tel: 021-318-05-23 / 021-601-24-00 ;
– Spitalul Clinic de Urgenta „Sf- Pantelimon” – tel: 021-255-40-99;
– Spitalul Clinic de Urgenta ” Sf- Ioan” – tel: 021-334-51-90;
– Spitalul Clinic de Urgenta ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021-334-30-25;
– Spitalul de Urgenta Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri -tel: 021-224-09-47;
– Spitalul Clinic de Urgenta Oftalmologice – tel: 021-319-27-51;
– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii „Grigore Alexandrescu” -tel: 021-316-93-66;
– Spitalul Clinic de Urgenta Copii „M-S- Curie” – tel: 021-460-30-26 ;
– Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti va avea program normal de lucru cu mentiunea ca, in aceasta perioada, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces in intreaga Capitala. Solicitarile populatiei vor fi preluate la tel: 112 ;
– Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda permanent la: tel-: 0747.165.47 / 0722.659.492

 

Comunicat (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TUBERCULOZEI

24 martie 2026

La 144 de ani de la descoperirea bacilului Koch, tuberculoza (TB) continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Boala este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis și afectează în principal plămânii, dar poate implica și alte organe, precum ganglionii limfatici, oasele, rinichii sau sistemul nervos central. Semnele și simptomele frecvente ale bolii sunt: tuse care durează mai mult de 3 săptămâni, febră sau transpirații nocturne, scădere în greutate fără motiv și oboseală persistentă. Transmiterea tuberculozei se realizează predominant pe cale aeriană, prin intermediul particulelor eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii de către persoanele cu formă activă a bolii. Infecția poate evolua și sub formă latentă, fără manifestări clinice evidente, ceea ce favorizează persistența și răspândirea agentului patogen în populație.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, celebrată anual la data de 24 martie, reprezintă un moment important pentru creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la importanța prevenirii, diagnosticării precoce și tratamentului adecvat al acestei boli.

Situația la nivel global

La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecțioase de mortalitate. În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV.

În același an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbați, 3,7 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. Deși tuberculoza este o boală prevenibilă și tratabilă, aceasta afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, peste două treimi din cazurile globale fiind concentrate în opt țări, în special din Asia și Africa.

Se estimează, de asemenea, că aproximativ un sfert din populația mondială este infectată cu bacteria tuberculozei.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii – inclusiv salvarea a aproximativ 83 de milioane de vieți începând cu anul 2000 prin programele globale de control al tuberculozei – progresul este amenințat de deficitul de finanțare și de inegalitățile în accesul la servicii medicale. Astfel, tuberculoza continuă să se numere printre primele zece cauze de deces la nivel mondial.

 

 

 

Situația în Regiunea Europeană

În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, tuberculoza rămâne o problemă importantă de sănătate publică. În anul 2024 au fost raportate aproximativ 170.000 de cazuri noi de tuberculoză, o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la tratament.

Situația în România

România continuă să înregistreze cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.

În anul 2024, incidența tuberculozei a fost de 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în rândul copiilor de 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul 2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi și recidive anual, în anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri.

Totuși, scăderea incidenței nu este uniformă la nivelul întregii țări, fiind influențată de factori precum accesul la servicii medicale, condițiile socio-economice și eficiența măsurilor de control al bolii.

Recomandări pentru populație

Pentru prevenirea și controlul tuberculozei, specialiștii recomandă:

• adresați-vă medicului dacă prezentați simptome precum tuse persistentă, febră, transpirații nocturne sau scădere inexplicabilă în greutate;
• respectați tratamentul prescris, deoarece tuberculoza se poate vindeca dacă tratamentul este urmat complet;
• informați-vă din surse oficiale și sprijiniți combaterea stigmatizării persoanelor afectate de tuberculoză.

Eliminarea tuberculozei rămâne o prioritate majoră de sănătate publică. Prin colaborare instituțională, intervenții bazate pe dovezi științifice și informarea corectă a populației, reducerea incidenței bolii poate fi accelerată, contribuind astfel la salvarea de vieți.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei reprezintă un prilej de a reaminti că fiecare caz poate fi prevenit, iar controlul bolii depinde de responsabilitatea comună a autorităților, profesioniștilor din domeniul sănătății și a comunității.

„Stop tuberculozei – responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi!”

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)
Flyer (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Ziua Mondială de Luptă Împotriva  Obezității

4 Martie 2026

„8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității este o inițiativă a Federației Mondiale a Obezității, lansată în anul 2015, cu scopul de a promova soluții practice care să sprijine oamenii să obțină și să mențină o greutate sănătoasă, să beneficieze de tratament adecvat și astfel să contribuie la reducerea numărului de cazuri de obezitate.  Obezitatea: o provocare globală care ne privește pe toți Tema ediției din 2026 – „8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” – reflectă atât numărul persoanelor de la nivel mondial, cât și responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică. Anul acesta, mesajele transmise cu această ocazie se adresează tuturor persoanelor afectate direct sau indirect de supraponderalitate și obezitate – fiecăruia dintre cei 8 miliarde de oameni – cu un accent deosebit pe cel mai vulnerabil grup: copiii.Estimările internaționale arată că, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, vor fi afectați de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni și controla acest fenomen. Obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariția bolilor netransmisibile și reflectând disfuncționalități ale sistemelor sociale, economice și alimentare. Creșterea rapidă a prevalenței obezității infantile în țările cu venituri mici și medii evidențiază, totodată, adâncirea inegalităților în domeniul sănătății. Măsurile orientate spre prevenirea și tratarea obezității aduc avantaje pentru fiecare dintre noi și contribuie la îmbunătățirea sănătății publice.  Obezitatea este boală cronică, la apariția căreia contribuie interacțiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici și de mediu. Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voință a persoanelor afectate. Schimbările în alimentație, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viață și contextul economic au generat condiții care favorizează apariția obezității, contribuind astfel la creșterea accelerată a numărului de persoane afectate. Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.Excesul ponderal la copii afectează sănătatea fizică și mentală, performanțele școlare și calitatea vieții, crescând totodată riscul de obezitate și de boli netransmisibile la vârsta adultă.

Impactul obezității

 În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate și că 1,7 milioane de persoane decedează prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalității și obezității. De asemenea, fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriție a copiilor – European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfășurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 și 9 ani, evidenția că  unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de țări participante, pentru perioada 2022-2024).  Inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) este esențială pentru înțelegerea și combaterea obezității infantile în Europa, deoarece oferă date standardizate, comparabile și actualizate despre starea nutrițională a copiilor. Este cel mai amplu sistem de monitorizare a obezității infantile din lume, activ de peste 15 ani și implementat în peste 40–48 de țări europene.  În cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate (PN XII.1) , Institutul Național de Sănătate Publică, cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Școlare Județene și școlile realizează evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), participând la această inițiativă. În România prevalența supraponderalității (incluzând și obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.

 

Intervenții posibile și necesare pentru combaterea obezității

 

Acționând coordonat – de la nivel personal, până la nivelul întregii societăți– putem influența evoluția obezității și putem construi un mediu mai bun și mai echitabil pentru toți.

 Este nevoie de implicarea tuturor pentru a promova un stil de viață sănătos. Fiecare persoană poate să participe și să susțină activitățile care încurajează mișcarea – de la evenimente sportive locale și plimbări organizate, până la activități în aer liber pentru copii și adulți. În același timp, adoptarea și promovarea unei alimentații echilibrate, atât în familie, cât și în comunitate, prin alegerea unor opțiuni nutritive și prin încurajarea consumului de fructe și legume în școli, grădinițe și la locul de muncă, reprezintă pași esențiali pentru prevenirea obezității.

 Crearea unui mediu favorabil sănătății este esențial pentru a controla obezitatea și presupune implicarea activă în inițiativele de la nivel local care sprijină amenajarea de parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată, este esențială susținerea programelor educaționale derulate în școli și comunități, pentru a îmbunătăți nivelul de informare privind nutriția și prevenirea obezității.

Colaborarea dintre societatea civilă, autorități, școli și profesioniștii din domeniul sănătății contribuie la crearea unui mediu în care alegerile sănătoase devin mai ușoare pentru toți.

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)
Poster  copii(descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026 

 

În fiecare an, 4 februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci și șase de ani de la semnarea, pe 4 februarie 2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării eforturilor internaționale în combaterea acestei patologii majore de sănătate publică.

Conform Sistemului European de Informații cu privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar și gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer și 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Proiecțiile indică faptul că îmbătrânirea populației va avea un impact semnificativ asupra incidenței cancerului până în anul 2040, cele mai importante creșteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la bărbați (+28%) și al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalității este și mai accentuat, cu o creștere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% și +40%.

La nivel global, creșterea rapidă a incidenței cancerului reflectă atât îmbătrânirea și creșterea populației, cât și modificările în expunerea la factori de risc, mulți dintre aceștia fiind asociați cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool și obezitatea sunt factori determinanți majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu.

În rândul bărbaților din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaților (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer  sunt: cancerulde sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin

În anul 2024, 46 738 de persoane din țara noastră și-au pierdut viața din cauza cancerului, evidențiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătății populației. Cancerele cu cea mai mare rata de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal și prostată în rândul bărbaților și cancerul de sân, de colorect și de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor, incidența și prevalența cancerului în România s-au situat sub media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut la investigații și la tratament. .

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaționale „United by Unique” (Uniți prin unicitate), promovată de către Uniunea Internațională pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC), este un moment dedicat conștientizării impactului cancerului în comunitate și necesității intensificării acțiunilor de prevenție, diagnostic precoce, tratament și sprijin pentru fiecare persoană afectată.

Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 – 2027 plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experiență fiecărei persoane legată de cancer este unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile și centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale persoanelor și comunităților, și face apel la acțiune colectivă și coordonată a profesioniștilor din sănătate, familiilor, prietenilor și întregii comunități pentru reducerea impactului global al cancerului.

Pentru a combate eficient această patologie este nevoie de creșterea nivelului de informare privind factorii de risc și importanța prevenției, de promovarea accesului echitabil la programe de screening și diagnostic precoce, de susținerea accesului egal la tratamente inovative și personalizate, precum și dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze solidaritatea și sprijinul pentru pacienți, supraviețuitori și familiile acestora.

Această boală, cu un debut adesea insidios și dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute afecțiuni ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieții oamenilor. Totuși, cancerul este în mare măsură prevenibil, poate fi depistat timpuriu și tratat cu șanse mult mai bune de vindecare. Se estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important (30% – 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc și prin acces la servicii medicale adecvate.

Prevenția reprezintă cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoștințe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esențială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunțarea la acesta, menținerea unei alimentații echilibrate, practicarea regulată a activității fizice pentru păstrarea unei greutăți corporale adecvate și abținerea de la consumul de alcool.

În plus, prevenția secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de screening și controalele medicale periodice permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire și de vindecare.

Pentru a răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de referință pentru perioada 2023  –2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal reprezintă pași importanți în direcția depistării precoce și a creșterii șanselor de diagnostic timpuriu și tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic și tratament oncologic, precum și pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale.

Institutul Național de Sănătate Publică este implicat activ în elaborarea și implementarea politicilor și programelor de prevenție, screening și cercetare în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe oameni și orientat spre rezultate.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură eforturilor europene și internaționale de informare și conștientizare a impactului cancerului asupra societății și invită profesioniștii din domeniul sănătății și populația generală să se implice activ în promovarea prevenției, a unui stil de viață sănătos și a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.

 

Fiecare experiență este unică!

 

Bibliografie

1. https://www.worldcancerday.org/the-campaign
2. https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
3. OECD/European Commission (2025), Profil de țară privind cancerul: România 2025, Profiluri de țară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
4. OECD/European Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
5. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
6. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024 11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
7. https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)

Card (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Campania de promovare a sănătații mintale

„Bunăstarea emoțională vs. dependența digitală”

 

Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București lansează campania națională de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o inițiativă esențială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.

Sub sloganul ”FII CONȘTIENT! VIAȚA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINȚE OFFLINE!”, campania urmărește:

• Creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați.
• Promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală și încurajarea populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendințele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată.[1]

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.[2]

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale.^[3] Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale. ^[4]

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți[6], la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România[7], a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  Astfel, tehnologia devine simultan resursă și factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esențial în îmbunătățirea accesului la educație și la resursele de învățare de înaltă calitate, consolidând competențele viitorului.

Soluțiile pentru menținerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervențiile multisectoriale și colaborarea între familie, școală și servicii de sănătate sunt esențiale.

Prin parteneriate ale instituțiilor de învățământ cu organizații și comunități de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri și ateliere de lucru în școli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conștiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinților și îngrijitorilor, axat pe înțelegerea și susținerea sănătății mintale a copiilor și adolescenților, dezvoltat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate științific și instrumente practice.[8]

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acțiuni prioritare[9] pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială și alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:

• reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive și nocive;
• responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale;
• bunăstarea digitală să devină o prioritate națională de sănătate publică;
• investiția în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

 

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din rețea.

[1] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health

[2] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.

[3] https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro

[4] https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/

[5] https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf

[6] https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial

[7] https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf

[8] https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea

[9] https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685

 

Comunicat (descarca aici)
Poster copii(descarca aici)
Poster adulti(descarca aici)
Brosura adolescenti(descarca aici)
Pliant adulti (descarca aici)
Infografic (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în zilele de 6-7 Ianuarie 2026, cu ocazia sărbătorii  legale : “Boboteaza si Sf. Ioan ”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi și copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:

 

 

• Spitalul Clinic de Urgenţă București Floreasca – tel: 021/599.23.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
• Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
• Spitalul Clinic de Urgenţă “ Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
• Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
• Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel:  021/224.09.47;
• Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
• Serviciul de Ambulanţă al Municipiului București va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel.: 0747.165.471;

tel.: 0722.659.492.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în zilele de 1-2 Ianuarie 2026, cu ocazia sărbătorii legale : “Anul Nou ”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi și copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:
 Spitalul Clinic de Urgenţă București Floreasca – tel: 021/599.23.00;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “ Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
 Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
 Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel: 021/224.09.47;
 Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
 Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
 Serviciul de Ambulanţă al Municipiului București va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
 Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659.492.