Autor: dspadmin

COMUNICAT DE PRESĂ

 

„ ZIUA MONDIALĂ A DIABETULUI ”

14 noiembrie 2025

 

Diabetul zaharat este o afecțiune care are un impact substanțial pe tot parcursul vieții, din copilărie, de-a lungul anilor de viață activă până la cea mai înaintată vârstă, estimându-se că peste 800 de milioane de persoane din toată lumea sufereau de pe urma sa la nivelul anului 2022. [1] În România, în anul 2024, 1.485.087 de persoane se aflau în evidența serviciilor de specialitate cu diagnosticul de diabet zaharat, dintre acestea, 114.904 erau cazuri noi diagnosticate în 2024.

Ca răspuns la creșterea rapidă a cazurilor de diabet în întreaga lume, International Diabetes Federation (IDF) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) [2] au lansat în 1991, pe 14 noiembrie, Ziua Mondială a Diabetului, pentru a atrage atenția asupra diabetului ca problemă critică de sănătate publică și a necesității intervenției.

Această zi este marcată la nivel internațional de la acel moment, până astăzi, de către instituțiile de sănătate publică, de toate asociațiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât și de persoanele afectate de diabet și de familiile acestora fiind cea mai mare campanie mondială de informare despre diabet.

În acest an, au fost alese două teme importante pentru a fi evidențiate în activitățile de informare programate să se desfășoare cu ocazia acestei zile.

Una dintre temele de informare propuse se referă la asigurarea bunăstării persoanelor care suferă de diabet, cu accent pe bunăstarea de la locul de muncă. Se face un apel către angajatorii și angajații din întreaga lume pentru a sprijini persoanele care suferă de diabet, astfel încât acestea să aibă oportunitatea unei vieți mai bune. Milioane de persoane cu diabet se confruntă zilnic cu provocări în gestionarea afecțiunilor lor la locul de muncă, inclusiv stigmatizare, discriminare și excluziune. Acest lucru are un impact negativ asupra bunăstării lor.

Cealaltă temă importantă de informare se referă la implicarea în luarea de măsuri prin care să se reducă riscul de diabet zaharat și să se asigure accesul persoanelor cu diabet zaharat la servicii medicale.

În legătură cu această temă, Institutul Național de Sănătate Publică si Direcțiile Județene de Sănătate Publică planifică și desfășoară în această perioadă o serie de activități destinate reducerii factorilor de risc si prevenirii îmbolnăvirilor prin diabet zaharat în cadrul proiectului ”JACARDI – Prevention of NCDs – cardiovascular diseases and diabetes”. Acesta este o acțiune comună a statelor membre ale Uniunii Europene (EU4H-2022-JA-03), se derulează în alte 21 ţări europene cu scopul de a reduce povara bolilor cardiovasculare (BCV) și a diabetului (DZ), precum şi a factorilor de risc asociați, atât la nivel individual, cât și la nivel social.

Activităţile proiectului JACARDI se adresează diferitelor etape ale acordării îngrijirilor medicale: prevenire, depistare precoce, tratament, dar și pentru autogestionarea bolii de către pacient prin:

1. Îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății și creșterea gradului de conștientizare cu privire la diabet în rândul populației generale.
2. Implementarea măsurilor eficiente de prevenire primară, screening și căi de îngrijire îmbunătățite pentru diabet în rândul grupurilor cu risc ridicat.
3. Îmbunătățirea sprijinului pentru autogestionare și participarea pe piața muncii pentru persoanele diagnosticate cu diabet.
4. Îmbunătățirea disponibilităţii datelor şi calităţii acestora.
5. Promovarea echității în accesul la servicii indiferent de educație, abilități sau vârstă.

În prezent sunt implementate activităţi al căror scop este creșterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătății al pacienților cu boală cardiovasculară şi diabet zaharat și pentru îmbunătățirea autogestionării situaţiei lor medicale, precum și a capacității de răspuns atât la nivelul sistemului de sănătate, cât şi la nivelul societății civile și al autorităților locale, pentru a preveni și diagnostica precoce complicațiile DZ și pentru a crește aderenţa pacienţilor la tratament și la modificări ale stilului de viață.

În acest context, s-a desfăşurat activitatea de colectare a datelor privind evaluarea sănătății și accesului la serviciile de sănătate conform unei metodologii unitare, la nivel naţional și local, utilizând un instrument predefinit, respectiv un chestionar; aplicarea acestuia la nivelul comunităţii a fost realizată cu sprijinul asistenților medicali comunitari. Au fost colectate date în 1-2 unități adminitrativ-teritoriale din 37 de judeţe, fiind colectate informații de la un număr de aproximativ 7.000 de persoane. În urma analizei datelor colectate au fost dezvoltate profiluri ale pacienților în funcție de care se poate interveni, pentru 70 de comunități.

Profilurile pacienților sunt asociate cu modul în care alfabetizarea în domeniul sănătății și capacitatea de răspuns a serviciilor afectează capacitatea membrilor comunităţii de a-și gestiona sănătatea lor și a familiilor. În baza profilurilor elaborate, în prezent sunt implementate intervenţii medicale (acțiuni specifice realizate de asistentul medical comunitar, medicului de familie, sau de către alți specialişti), utilizând două dintre instrumentele dezvoltate în cadrul proiectului:

• Broșura pentru pacient „Viaţa ta, sănătatea ta”, precum şi
• ”Manualul pentru intervenții de promovare a sănătății pentru pacienții cu diabet și/sau boli cardiovasculare”.

Mai multe informații despre activitățile și instrumentele dezvoltate în proiect sunt disponibile pe website-ul INSP la adresa: https://insp.gov.ro/acasa/actiunea-comuna-pentru-bolile-cardiovasculare-si-diabet-jacardi/

 

Prin toate acțiunile realizate se urmărește atingerea unor ținte convenite la nivel global la nivelul Organizației Mondiale a Sănătății pentru a opri creșterea diabetului și a obezității până în 2030[3].

• Ținta 1: 80% dintre persoanele cu diabet să fie diagnosticate;
• Ținta 2: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un control bun al glicemiei;
• Ținta 3: 80% dintre persoanele diagnosticate să aibă un bun control al tensiunii arteriale;
• Ținta 4: 60% dintre persoanele cu diabet peste 40 de ani să primească statine;
• Ținta 5: 100% dintre persoanele cu diabet zaharat de tip 1 să aibă acces la tratament cu insulină la prețuri accesibile și la automonitorizarea glicemiei.

[1] Organizația Mondială a Sănătății, Noutăți, Diabet, https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/diabetes

[2] Organizația Mondială a Sănătății.  Geneva, World Diabetes Day.

[3] https://www.who.int/health-topics/diabetes#tab=tab_1

Comunicat (descarca aici)

Poster  1 (descarca aici)

Poster 2 (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Campania națională

„România respiră curat”

 

 

Consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea publică, fiind una dintre cele mai importante cauze evitabile de morbiditate și mortalitate la nivel global.

În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică, alături de Colegiul Medicilor Stomatologi și direcțiile de sănătate publică, desfășoară la nivel național, în perioada noiembrie – decembrie 2025, campania de prevenire a consumului de tutun, care are ca scop informarea și conștientizarea adolescenților despre impactul nociv al fumatului.

Pe glob, peste 8,7 milioane de oameni mor anual din cauza consumului produselor din tutun. Majoritatea acestor decese (7,4 milioane) sunt atribuite consumului direct de tutun, în timp ce restul de peste 1,3 milioane decese sunt atribuite expunerii la fumatul pasiv. Tutunul a rămas un important factor de risc responsabil de povara cancerului la nivelul UE, cauzând peste un sfert din decesele provocate de această boală.

Europa ocupă locul al doilea între regiunile OMS în ceea ce privește prevalența consumului de tutun, atât în rândul adulților (25,3%), cât și al adolescenților (10,8%).

România, cu o prevalență a fumatului zilnic, la populația 15 ani, peste de 18,7%, se situează pe locul 15 între țările OECD, ușor peste media UE27 de 18,4%. Disparitățile de gen sunt marcante: în România frecvența fumatului zilnic în rândul bărbaților (30,6%) depășește valoarea medie a UE de 22,3%, în timp ce în rândul femeilor aceasta se situează în jurul a 7,5%, semnificativ sub media UE pentru acest grup (14,8%).

România se poziționează între țările europene cu o frecvență de utilizare regulată a țigărilor electronice mai scăzută decât media europeană, atât în rândul populației cu vârsta de 15 ani și peste, cât și în rândul adulților tineri (15-24 ani). Proporția adulților care utilizează regulat produse de vapat în România este de 1,7% (0,3% utilizatori zilnici și 1,4% utilizatori ocazionali), comparativ cu media UE de aproximativ 2,1%. În rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani, prevalența utilizării regulate a țigărilor electronice (1,7%), este sub media UE de 2,7%.

Prevalența fumatului în rândul adolescenților de 15 ani din România, de 23% în anul 2022, deși s-a menținut la un nivel aproape constant în perioada 2014 – 2022, este semnificativ mai mare decât media țărilor UE, de 17%.

Istoric, în țările UE, băieții au raportat niveluri mai ridicate de consum al produselor din tutun față de fete. Cele mai recente sondaje despre comportamentele de risc ale adolescenților arată însă că diferențele de gen se reduc în multe țări și regiuni. În România se înregistrează o inversare în ceea ce privește genul, prevalența fumatului și consumului de țigări electronice fiind mai mare în rândul fetelor.

În rândul adolescenților cu vârsta cuprinse între 11 și 15 ani, utilizarea țigărilor electronice în ultimele 30 de zile crește odată cu vârsta, atingând cele mai ridicate valori la 15 ani. În România, 28% dintre fete și 23% dintre băieți au raportat folosirea țigărilor electronice, procente care depășesc mediile înregistrate la nivelul țărilor participante la studiul HBSC 2021/2022, de 20% în rândul fetelor și 18% în rândul băieților.

Date recente furnizate de studiul YRBSS 2022/2023 arată că la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani, aproximativ 27 din 100 sunt fumători curenți. Fetele care încearcă țigări electronice sau produse din tutun încălzit au o probabilitate mai mare decât băieții să continue consumul și să îl transforme într-un obicei regulat. Creșterea frecvenței utilizării odată cu vârsta, în special în cazul fetelor, sugerează o posibilă escaladare a dependenței sau a normalizării consumului în această categorie de populație.

Tendințele generale de evoluție a consumului diferitelor forme de produse de tutun în România le reflectă, în linii mari, pe cele europene – o ușoară scădere a fumatului clasic, concomitent cu apariția și creșterea utilizării noilor produse (țigări electronice, dispozitive de încălzire a tutunului), mai ales în rândul tinerilor. În ultimii ani, tot mai mulți fumători au început să utilizeze alternative la fumatul tradițional (țigări electronice, produse din tutun încălzit), fiind determinați în a face această schimbare din cauza promovării acestora ca soluții mai sigure și mai puțin nocive pentru sănătate. Mulți utilizatori au devenit utilizatori duali, în pofida faptului că intenția inițială era de a diminua consumul țigărilor clasice. Utilizarea acestor produse alternative din tutun a crescut alarmant în rândul minorilor și tinerilor nefumători.

Limitarea consumului de tutun este, fără îndoială, una dintre cele mai eficiente modalități de a salva vieți și de a îmbunătăți starea generală de sănătate. În anul 2021, România s-a clasat pe locul 8 pe scala de control al tutunului, care evaluează punerea în aplicare a politicilor de control al tutunului, urcând de pe locul 12 în anul 2019. Acesta reprezintă unul dintre cele mai bune rezultate în rândul țărilor din Europa Centrală. Reglementări legislative recente în România (Legea nr. 64/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul produselor din tutun) interzic fumatul, precum şi utilizarea tuturor categoriilor de produse care conţin tutun, a ţigaretelor electronice, a flacoanelor de reumplere pentru ţigaretele electronice, a dispozitivelor electronice pentru încălzirea tutunului şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun, a (pouch-urilor) pliculeţelor cu nicotină pentru uz oral şi a produselor destinate inhalării fără ardere din înlocuitori de tutun pentru elevii din toate unităţile de învăţământ. De asemenea, pentru adulți, au fost incluse în pachetul de servicii furnizate în cadrul asistenței medicale primare consilierea pentru prevenirea consumului de tutun și intervențiile minimale pentru renunțarea la fumat.

Este necesară implicarea activă a părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate publică și autorităților locale, care pot acționa ca vectori de influență și susținere a comportamentelor sănătoase, fiind necesară instruirea acestor grupuri în ceea ce privește identificarea timpurie a riscurilor, oferirea de sprijin psihologic și susținerea adolescenților în deciziile lor de a nu începe să consume produse din tutun sau de a renunța la acest comportament nesănătos.

 

 

1. WHO. Regional Office for Europe – Status of tobacco use in the Region. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/tobacco.
2. INS. Starea de sănătate a populației din România -2019; 2021.
3. OECD. European Cancer Inequalities Registry – Profil de țară privind cancerul, 2025; online, 2025.
4. WHO. WHO global report on trends in prevalence of tobacco use 2000–2030; Geneva, 2024.
5. OECD. Health at a Glance: Europe 2024: State of Health in the EU Cycle; Paris, 2024.
6. EUROBAROMETER. Special Eurobarometer 539 -Attitudes of Europeans towards tobacco and related products European Union online, 2023.
7. HBSC. Health Behaviour in School-aged Children study (2023), Data browser (findings from the 2021/22 international HBSC survey). Available online: https://data-browser.hbsc.org.
8. Charrier L; van Dorsselaer S; Canale N, B.T.; Kilibarda B; RI, C. A focus on adolescent substance use in Europe, central Asia and Canada. Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey.; Copenhagen, 2024.
9. ESPAD. Key findings from the 2024 European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD); online, 2025.
10. ESPAD. ESPAD Data portal – Tobacco, 2024. 2025.
11. ESPAD. European School Survey Project on Alcohol and Other Drugs (ESPAD): 30 years. New ESPAD survey results: Teen substance use down, but new risks emerging 2025.
12. INSP. Youth Risk Behavior Surveillance System (YRBSS), România 2022-2023; 2023
13. WHO. Regional Office for Europe – Effects of tobacco on health, Key facts. Available online: https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/effects-of-tobacco-on-health (accessed on August 4th).
14. WHO. The tobacco body. Available online: https://www.who.int/publications/i/item/WHO-NMH-PND-19.1 (accessed on 10th July).
15. WHO. Heated tobacco products: summary of research and evidence of health impacts; Geneva, 2023
16. WHO. WHO report on the global tobacco epidemic, 2025: warning about the dangers of tobacco; Geneva, 2025.

Comunicat (descarca aici)

Poster  1 (descarca aici)

Poster 2 (descarca aici)

Poster 3 (descarca aici)

Poster 4 (descarca aici)

Flyer (descarca aici)

Pliant (descarca aici)

Carduri facebook copii (descarca aici)

Comunicat de presă

Ziua Internațională de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer

21 septembrie 2025

 

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă împotriva Bolii Alzheimer, marcată anual pe data de 21 septembrie, Institutul Național de Sănătate Publică transmite un îndemn la conștientizare, prevenție și informare privind această afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel mondial. Această zi a fost stabilită în anul 1994, sub umbrela federației internaționale, Alzheimer Disease International (ADI) și sub patronajul Organizației Mondiale a Sănătății, cu scopul de a concentra eforturile în vederea sensibilizării populaţiei generale cu privire la problematica demenţei de tip Alzheimer.

Campania din acest an, derulată la nivel mondial, se concentrează pe promovarea unor măsuri concrete pe care oamenii le pot lua pentru a-și menține sănătatea mintală și a reduce riscul de declin cognitiv. Informațiile oferite au rolul de a încuraja oamenii să adopte obiceiuri sănătoase, să solicite un diagnostic precoce și să-i ajute pe cei afectați de boala Alzheimer precum și de alte demențe.

În întreaga lume, peste 57 milioane de persoane suferă de demență, dintre care peste 60% locuiesc în țări cu venituri mici și medii.  În fiecare an, sunt diagnosticate cu demență aproximativ 10 milioane de cazuri noi. Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu demență va crește la 139 de milioane până în 2050, iar în Europa numărul persoanelor afectate se va dubla până în 2050. Femeile sunt afectate într-o măsură mai mare, atât direct, prin boală, cât și indirect, pentru că ele sunt cele care acoperă 70% din timpul alocat îngrijirilor și sprijinului persoanelor apropiate diagnosticate cu demență.

Demența este în prezent a șaptea cauză de deces și una dintre cauzele majore de dizabilitate și dependență socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

Conform estimării publicate de Institute for Health Metrics and Evaluation, în România prevalența demenței va avea o creștere accelerată de la 341.195  cazuri de demență în anul 2019 la 577.177 cazuri în anul 2050.

În România, în anul 2024, medicii de familie au fost raportat la Direcțiile de Sănătate Publică 11.286 de cazuri noi de îmbolnăvire cu boala Alzheimer, numărul aproape s-a dublat față de anul 2014, rata de incidență a bolii dublându-se și ea (59.2 cazuri noi la 100.000 de locuitori în anul 2024). Incidența bolii Alzheimer este mai mare în rândul femeilor, în comparație cu bărbații și în mediul urban în comparație cu mediul rural. Diferențele pot fi explicate parțial prin o adresabilitate mai bună la servicii de sănătate pentru mediul prin un acces mai bun la serviciile de sănătate din mediul urban

Boala Alzheimer este o afecțiune neurodegenerativă progresivă, care afectează memoria, gândirea, comportamentul și autonomia personală. Reprezintă principala formă de demență  (aproximativ 60-70% din totalitatea cazurilor de demență) și, deși nu există un tratament curativ, intervențiile timpurii pot încetini evoluția și pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.

Maladia Alzheimer este asociată cu acumularea de proteine (amiloide) la nivelul neuronilor cerebrali. Producția neurotransmițătorului acetilcolina este diminuată și astfel, inițial sunt afectate ariile cerebrale responsabile de memorie, iar mai târziu ariile care controlează limbajul, raționamentul și comportamentul social. În cele din urmă, tot  cortexul cerebral este afectat.

Apariția bolii Alzheimer nu este specifică îmbătrânirii normale, însă vârsta înaintată este cel mai cunoscut factor de risc pentru dezvoltarea bolii, majoritatea persoanelor cu boala Alzheimer având peste 65 de ani.

Alți factorii de risc pentru maladia Alzheimer sunt: factorii genetici (riscul este mai mare pentru persoanele care au unul dintre părinți sau frați cu această boală), sindromul Down, traumatismele craniene, insomnia, sedentarismul, obezitatea, fumatul, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip 2, nivelurile ridicate de colesterol.

Semnele și simptomele precoce ale bolii Alzheimer includ pierderea memoriei pe termen scurt, senzația de dezorientare și pierderea obiectelor. Inițial, persoanele cu demență Alzheimer consideră sarcinile zilnice ca fiind complexe și le este dificil să își organizeze și să își exprime gândurile. De asemenea, unele dintre schimbările de dispoziție și comportament pot fi legate de dificultățile de comunicare. Pe măsură ce demența Alzheimer progresează, simptomele se  accentuează și afectează tot mai mult activitățile cotidiene. Pierderile de memorie și dificultățile de comunicare devin mai severe. Persoanele prezintă confuzie, modificări de dispoziție și  personalitate precum și dificultăți în desfășurarea rutinei zilnice, cum ar fi îmbrăcatul și igiena personală. În stadiile avansate ale demenței Alzheimer, persoanele afectate se confruntă frecvent cu dificultăți de mers, de menținere a poziției așezat și, în cele din urmă, cu tulburări de înghițire.

Recomandări pentru prevenirea riscului de declin cognitiv și demență:

• Exerciţii fizice: exerciții de coordonare și de menținere a echilibrului,
• Implicare socială pentru menținerea unui tonus psihic adecvat,
• Dieta echilibrată, în special legume, cereale integrale, peşte, ulei de măsline,
• Stimulare mentală prin învăţarea de lucruri noi, jocuri de strategie,
• Igiena somnului: program de somn regulat,
• Reducerea stresului,
• Renunţarea la consumul de alcool şi fumat.

 

În România, sprijinul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer, precum și aparținătorilor acestora, se realizează printr-o rețea de servicii sociale și medico-sociale care include:

• centre de zi specializate, unde beneficiarii pot accesa evaluare și consiliere psihologică, stimulare cognitivă, terapie ocupațională și recuperare medicală;
• îngrijire la domiciliu prin echipe mobile;
• grupuri de suport pentru pacienți și aparținători, care oferă educație, sprijin emoțional și instruire în tehnici de îngrijire;
• servicii de îngrijire temporară pentru a oferi perioade de odihnă aparținătorilor
• unități rezidențiale adaptate nevoilor persoanelor cu demență.

Aceste servicii sunt furnizate atât de direcțiile generale de asistență socială, cât și de organizații neguvernamentale, în parteneriat cu profesioniști din domeniul medical și comunități locale.

 

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște demența ca o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial. În acest sens, în mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Planul de acțiune global privind răspunsul sănătății publice la demență (2017–2025). Acest plan oferă un cadru clar de acțiune pentru autoritățile naționale, partenerii internaționali și OMS, cu scopul de a sprijini eforturile comune în mai multe direcții esențiale: recunoașterea demenței ca prioritate de sănătate publică, creșterea gradului de informare și combaterea stigmatizării, reducerea riscului de boală, îmbunătățirea accesului la diagnostic și îngrijire, dezvoltarea sistemelor informatice dedicate, sprijinirea îngrijitorilor și stimularea cercetării. Având în vedere că demența se preconizează a fi cea de-a treia cauză principală de deces până în 2040 și va afecta milioane de oameni la nivel mondial, planul a fost prelungit până în 2031. Această prelungire reprezintă un pas esențial în impulsionarea acțiunilor globale privind prevenirea, diagnosticarea, îngrijirea, tratamentul și sprijinul , prin dezvoltarea și implementarea Planurilor Naționale pentru Demență .

Cu ocazia Zilei Internaționale de Luptă Împotriva Maladiei Alzheimer, INSP susține acest demers global de a încuraja implicarea tuturor partenerilor – instituții, profesioniști, societate civilă și populație – în prevenirea, depistarea timpurie și gestionarea demenței.

Având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane afectate de demență, este important să acționăm cât mai devreme. Chiar dacă, în prezent, nu există tratamente care să vindece boala, știm că anumite măsuri pot contribui la întârzierea sau reducerea riscului de apariție a acesteia. Promovarea unui stil de viață sănătos, controlul factorilor de risc modificabili și sprijinirea cercetării medicale sunt pași concreți pe care îi putem face împreună.

Totodată, este important să pregătim sistemul de sănătate și serviciile sociale pentru a răspunde nevoilor tot mai mari ale persoanelor afectate.

Doar printr-un efort colectiv și susținut putem construi o societate mai pregătită, mai empatică și mai bine informată în fața provocărilor aduse de maladia Alzheimer.

 

 

Surse bibliografice:

Centrul Național de Statistică în Sănătate Publică (CNSSP)-date centralizate de la cabinetele medicilor de familie către Direcțiile de Sănătate Publică

https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/dementia

https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(21)00249-8/fulltext

https://www.alzint.org/news-events/news/the-78th-world-health-assembly-agrees-to-extend-the-global-action-plan-on-the-public-health-response-to-dementia/

https://www.alzheimer-europe.org/policy/campaign/alzheimer-europe-election-campaign-2024/call-to-action?language=rode euro.

http://www.alz.org/alzheimers_disease_what_is_alzheimers.asp

https://www.alzheimer-europe.org/dementia/prevalence-dementia-europe

https://sdgresources.relx.com/events/world-alzheimers-day-2024

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/dementia

https://www.alzint.org/get-involved/world-alzheimers-month/

https://www.thelancet.com/journals/lanpub/article/PIIS2468-2667(21)00249-8/fulltext

 

Comunicat (descarca aici)

Card FB maladia Alzheimer(descarca aici)

Prevenire_ALZHEIMER(descarca aici)

Factori risc_ALZHEIMER(descarca aici)

Poster_ALZHEIMER(descarca aici)

Comunicat de presă

Săptămâna Europeană a Mobilității

16-22 septembrie 2025

 Implică-te! Hai să facem pași – la propriu – către o Europă mai sănătoasă și mai verde!

 

Săptămâna Europeană a Mobilității (SEM), cea mai importantă campanie de pe continentul european pentru promovarea mobilității urbane durabile, va avea loc în perioada 16-22 septembrie 2025.

Organizată anual de către Comisia Europeană, Săptămâna Europeană a Mobilității promovează un transport urban mai inteligent și mai curat. În timp ce obiectivele de mediu și de reducere a congestiei au ocupat în mod tradițional un loc central, ediția din 2025 evidențiază modul în care mobilitatea activă poate îmbunătăți semnificativ bunăstarea fizică și mentală, reducând povara asupra sistemelor de sănătate publică și îmbunătățind calitatea vieții pe întreg continentul.

În timp ce orașele din Europa se pregătesc pentru Săptămâna Europeană a Mobilității 2025 (16-22 septembrie), campania din acest an pune în lumină unul dintre cele mai puternice, dar trecute cu vederea, beneficii ale mobilității durabile: sănătatea umană. Sub tema „Mișcă-te mai bine, trăiește mai sănătos”, inițiativa de o săptămână încurajează cetățenii să înlocuiască călătoriile mașina cu alternative active, cum ar fi mersul pe jos, mersul cu bicicleta și transportul public.

Săptămâna Europeană a Mobilității 2025 promovează beneficiile pentru sănătate ale călătoriilor active. Călătoriile active: o rețetă pentru o sănătate mai bună.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, inactivitatea fizică este unul dintre principalii factori de risc pentru mortalitatea globală. Înlocuirea transportului motorizat cu mersul pe jos sau cu bicicleta pentru călătorii scurte poate contribui substanțial la atingerea celor 150 de minute recomandate de activitate fizică moderată pe săptămână.

„Activitatea fizică nu trebuie să se limiteze la săli de sport sau terenuri de sport”, spune Elena Köhler, directoarea departamentului de Mobilitate Urbană din cadrul Comisiei Europene. „Alegând să meargă pe jos sau cu bicicleta la serviciu sau la școală, oamenii pot integra perfect exercițiile fizice în rutina lor zilnică, reducând în același timp poluarea aerului și zgomotul traficului.”

Beneficii pentru sănătate ale călătoriilor active:

• Sănătate cardiovasculară: Mersul pe jos și cu bicicleta în mod regulat reduc riscul de boli de inimă și accident vascular cerebral.
• Gestionarea greutății corporale: Călătoriile active ajută la combaterea obezității și a bolilor asociate, cum ar fi diabetul de tip 2.
• Bunăstare mintală: Activitatea fizică a fost asociată cu rate mai mici de depresie și anxietate.
• Sănătate respiratorie: Reducerea utilizării mașinilor reduce poluarea aerului; de aer curat beneficiază toată lumea – în special pe copii și vârstnici.
• Longevitate: S-a demonstrat că navetiștii activi trăiesc vieți mai lungi și mai sănătoase.

În acest an, în întreaga Europă, se așteaptă ca peste 2.000 de orașe să participe la acest eveniment, lansând inițiative care să promoveze transportul activ. Acestea includ zone temporare fără mașini, piste de biciclete temporare, festivaluri stradale cu tematică de sănătate și controale gratuite pentru biciclete. Municipalitățile pot găzdui, de asemenea, plimbări ghidate și tururi cu bicicleta, concepute pentru a inspira cetățenii să își reimagineze modul în care se deplasează prin spațiile urbane.

Investițiile în infrastructură și politici care susțin transportul activ nu sunt doar benefice pentru sănătatea individuală – sunt esențiale pentru reziliența sănătății publice. Prin schimbarea obiceiurilor de transport, orașele europene pot reduce costurile asistenței medicale, pot crește productivitatea și pot crea spații publice mai incluzive și mai accesibile, toate aceste aspecte reprezentând impactul pe termen lung al transportului activ asupra sănătății.

Acestă campanie reprezintă un apel la acțiune pentru toți cetățenii europeni, iar Săptămâna Europeană a Mobilității 2025 oferă o oportunitate interesantă pentru orașe, companii și persoane fizice de a se reuni și de a lua măsuri colective pentru a aborda provocările mobilității urbane. Fie că optează pentru alternative de transport mai ecologice, pledează pentru politici mai bune sau pur și simplu merg pe jos sau cu bicicleta mai des, fiecare acțiune contează în crearea unui viitor urban mai sustenabil și mai conectat.

Comunicat (descarca aici)

Material(descarca aici)

 Poster(descarca aici)

Comunicat de presă

Campania de promovare a alimentației sănătoase și a activității fizice „Fii  activ, mănâncă sănătos!” septembrie-octombrie 2025

 

În perioada septembrie-octombrie 2025 la nivel național se derulează campania de informare, educare, comunicare având ca tema promovărea alimentației sănătoase și a activității fizice

Campania, intitulată „Fii activ, mănâncă sănătos!”, este o inițiativă strategică, bazată pe dovezi, concepută pentru a educa, implica și împuternici grupurile țintă pentru a face schimbări sustenabile ale stilului de viață.

Acestă campanie urmărește :

• creșterea nivelului de informare a copiilor, adolescenților și familiilor acestora privind efectele benefice ale alimentației sănătoase și ale activității fizice asupra sănătații.
• promovarea activității fizice la locul de muncă pentru angajații cu activitate de birou și promovarea activității fizice în rândul vârstnicilor.

Măsurile de educație pentru sănătate trebuie implementate pe tot parcursul vieții, debutul precoce al acestora, încă din copilărie, având potențialul de a duce la adoptarea de obiceiuri sănătoase pe termen lung și de a preveni adoptarea de comportamente la risc pentru sănătate. Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția mai multor boli cronice, inclusiv a obezității, atât la adulți, cât și la copii.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): „Educația pentru sănătate în școli este o investiție strategică, care trebuie începută devreme pentru a construi o fundație solidă pentru o viață sănătoasă.” De aceea, recomandările OMS pentru copii și adolescenți sunt :

• Legumele și fructele trebuie consumate zilnic, cel puțin 400 g sau cinci porții, ceea ce reduce riscul de boli cronice netransmisibile și asigură un aport zilnic adecvat de fibre alimentare;
• Reducerea cantității totale de grăsimi la mai puțin de 30% din aportul total de energie ajută la prevenirea creșterii nesănătoase în greutate;
• Activitatea fizică moderată-viguroasă trebuie practicată cel puțin 60 de minute, zilnic.

Atât la adulți, cât și la copii, aportul de zahăr adăugat ar trebui redus la mai puțin de 10% din aportul total de energie, deoarece excesul de calorii din alimente și băuturi bogate în zaharuri

 

 

 

libere contribuie la creșterea nesănătoasă în greutate, care poate duce la supraponderalitate, obezitate, hipertensiune arterială și creșterea grăsimilor în sânge.

De asemenea, colectarea și analiza datelor din cadrul Inițiativei Europene de Supraveghere a Obezității în Copilărie (COSI) a OMS, efectuată în perioada 2022-2024, arată faptul că, supraponderalitatea și obezitatea în copilărie rămân o provocare importantă a sănătății publice în Regiunea Europeană a OMS. Astfel, la nivel european, aproape unul din trei copii de vârstă școlară este supraponderal și unul din opt suferă de obezitate. În România, media prevalenței supraponderalității la băieți și fete în rândul copiilor din ciclul primar (cu vârsta între 7-9 ani) este 28%, iar a obezității 12%.

În același timp, studiul internațional privind comportamentul de sănătate la copiii de vârstă școlară, HBSC (Health Behaviour in School Children) din 2023, reliefează faptul că, practicarea de activități fizice în rândul copiilor și adolescenților este deficitară, neajungând la durata, intensitatea și frecvența recomandată pentru a aduce beneficii stării de sănătate.

 

De aceea, ținând cont de toate aceste aspecte, și având în vedere preocupările crescânde legate de obezitatea infantilă, afecțiunile cronice legate de vârstă și riscurile pentru sănătate asociate cu inactivitatea fizică prelungită, această campanie va servi ca o intervenție oportună în vederea îmbunătățirii stării de sănătate a populației prin schimbarea comportamentului și educație preventivă pentru sănătate.

Este important să încurajăm copiii să facă alegeri alimentare mai sănătoase și să mențină un stil de viață activ pentru o stare bună de sănătate pe termen lung. Pentru a sprijini alegerile corecte este nevoie să conștientizăm că utilizarea metodelor și tehnicilor de marketing agresiv pentru produsele alimentare bogate în sare, grăsimi și zahăr are o influență negativă asupra tiparelor de consum, producând efecte negative privind consumul și afectând pe termen lung sănătatea.

De asemenea, punerea în aplicare a unor politici eficiente de creștere a nivelului de activitate fizică necesită un efort colectiv de coordonare a mai multor sectoare și autorități, precum și de implicare a tuturor părților interesate, rezultatele putând contribui la reducerea impactului inactivității fizice la nivel socio-economic, a numărului de decese prin boli netransmisibile și la îmbunătățirea stării de sănătate a populației.

Această campanie face apel la școli, familii, lucrători din domeniul sănătății, lideri comunitari și administrații locale să participe activ la răspândirea mesajului și la crearea unor medii de susținere care promovează rezultate mai bune în materie de sănătate.

Această inițiativă nu este doar despre conștientizare – este despre acțiune. Adaptând abordarea noastră la nevoile specifice ale copiilor, persoanelor în vârstă și celor cu un stil de viață sedentar, ne propunem să creăm obiceiuri pe tot parcursul vieții care pot preveni bolile, pot îmbunătăți bunăstarea mintală și pot crește calitatea vieții. Împreună putem crea un viitor în care fiecare copil se joacă, fiecare senior prosperă și fiecare persoană alege sănătatea !

Comunicat (descarca aici)

Pliant copii AFN 2025(descarca aici)

 Pliant adulti AFN 2025(descarca aici)

Pliant varstnici AF 2025(descarca aici)

Poster copii AFN 2025(descarca aici)

Poster Parinti AFN 2025(descarca aici)

Poster 1 varstnici AF 2025(descarca aici)

Poster 2 varstnici AF 2025(descarca aici)

Poster angajati AF 2025(descarca aici)

Flyer varstnici AF 2025(descarca aici)