Categorie: Uncategorised

COMUNICAT DE PRESĂ

 

ZIUA MONDIALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TUBERCULOZEI

24 martie 2026

La 144 de ani de la descoperirea bacilului Koch, tuberculoza (TB) continuă să reprezinte o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Boala este cauzată de bacteria Mycobacterium tuberculosis și afectează în principal plămânii, dar poate implica și alte organe, precum ganglionii limfatici, oasele, rinichii sau sistemul nervos central. Semnele și simptomele frecvente ale bolii sunt: tuse care durează mai mult de 3 săptămâni, febră sau transpirații nocturne, scădere în greutate fără motiv și oboseală persistentă. Transmiterea tuberculozei se realizează predominant pe cale aeriană, prin intermediul particulelor eliminate în timpul tusei, strănutului sau vorbirii de către persoanele cu formă activă a bolii. Infecția poate evolua și sub formă latentă, fără manifestări clinice evidente, ceea ce favorizează persistența și răspândirea agentului patogen în populație.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei, celebrată anual la data de 24 martie, reprezintă un moment important pentru creșterea gradului de conștientizare a populației cu privire la importanța prevenirii, diagnosticării precoce și tratamentului adecvat al acestei boli.

Situația la nivel global

La nivel global, tuberculoza rămâne una dintre principalele cauze infecțioase de mortalitate. În anul 2024, aproximativ 10,7 milioane de persoane au dezvoltat boala, iar numărul deceselor asociate tuberculozei a fost estimat la aproximativ 1,23 milioane, dintre care aproximativ 150.000 persoane din rândul celor care trăiesc cu HIV.

În același an, boala a afectat aproximativ 5,8 milioane de bărbați, 3,7 milioane de femei și 1,2 milioane de copii. Deși tuberculoza este o boală prevenibilă și tratabilă, aceasta afectează în mod disproporționat țările cu venituri mici și medii, peste două treimi din cazurile globale fiind concentrate în opt țări, în special din Asia și Africa.

Se estimează, de asemenea, că aproximativ un sfert din populația mondială este infectată cu bacteria tuberculozei.

În ciuda progreselor înregistrate în ultimele decenii – inclusiv salvarea a aproximativ 83 de milioane de vieți începând cu anul 2000 prin programele globale de control al tuberculozei – progresul este amenințat de deficitul de finanțare și de inegalitățile în accesul la servicii medicale. Astfel, tuberculoza continuă să se numere printre primele zece cauze de deces la nivel mondial.

 

 

 

Situația în Regiunea Europeană

În Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății, tuberculoza rămâne o problemă importantă de sănătate publică. În anul 2024 au fost raportate aproximativ 170.000 de cazuri noi de tuberculoză, o parte semnificativă dintre acestea reprezentând forme rezistente la tratament.

Situația în România

România continuă să înregistreze cea mai mare incidență a tuberculozei din Uniunea Europeană, în pofida progreselor realizate în ultimii ani în controlul bolii.

În anul 2024, incidența tuberculozei a fost de 44,3 cazuri la 100.000 de locuitori, iar în rândul copiilor de 10,8 cazuri la 100.000 de locuitori.

Cu toate acestea, în ultimele două decenii s-au înregistrat progrese semnificative în controlul bolii. Numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut cu aproximativ 69%. Dacă în anul 2002 erau raportate peste 30.000 de cazuri noi și recidive anual, în anul 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 8.400 de cazuri.

Totuși, scăderea incidenței nu este uniformă la nivelul întregii țări, fiind influențată de factori precum accesul la servicii medicale, condițiile socio-economice și eficiența măsurilor de control al bolii.

Recomandări pentru populație

Pentru prevenirea și controlul tuberculozei, specialiștii recomandă:

• adresați-vă medicului dacă prezentați simptome precum tuse persistentă, febră, transpirații nocturne sau scădere inexplicabilă în greutate;
• respectați tratamentul prescris, deoarece tuberculoza se poate vindeca dacă tratamentul este urmat complet;
• informați-vă din surse oficiale și sprijiniți combaterea stigmatizării persoanelor afectate de tuberculoză.

Eliminarea tuberculozei rămâne o prioritate majoră de sănătate publică. Prin colaborare instituțională, intervenții bazate pe dovezi științifice și informarea corectă a populației, reducerea incidenței bolii poate fi accelerată, contribuind astfel la salvarea de vieți.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei reprezintă un prilej de a reaminti că fiecare caz poate fi prevenit, iar controlul bolii depinde de responsabilitatea comună a autorităților, profesioniștilor din domeniul sănătății și a comunității.

„Stop tuberculozei – responsabilitatea este a fiecăruia dintre noi!”

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)
Flyer (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Ziua Mondială de Luptă Împotriva  Obezității

4 Martie 2026

„8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” Ziua Mondială de Luptă Împotriva Obezității este o inițiativă a Federației Mondiale a Obezității, lansată în anul 2015, cu scopul de a promova soluții practice care să sprijine oamenii să obțină și să mențină o greutate sănătoasă, să beneficieze de tratament adecvat și astfel să contribuie la reducerea numărului de cazuri de obezitate.  Obezitatea: o provocare globală care ne privește pe toți Tema ediției din 2026 – „8 miliarde de motive să acționăm împotriva obezității” – reflectă atât numărul persoanelor de la nivel mondial, cât și responsabilitatea comună de a aborda această problemă de sănătate publică. Anul acesta, mesajele transmise cu această ocazie se adresează tuturor persoanelor afectate direct sau indirect de supraponderalitate și obezitate – fiecăruia dintre cei 8 miliarde de oameni – cu un accent deosebit pe cel mai vulnerabil grup: copiii.Estimările internaționale arată că, până în 2035, 4 miliarde de oameni, adică jumătate din populația globului, vor fi afectați de supraponderalitate sau obezitate, dacă nu se iau măsuri pentru a preveni și controla acest fenomen. Obezitatea afectează întreaga societate, contribuind semnificativ la apariția bolilor netransmisibile și reflectând disfuncționalități ale sistemelor sociale, economice și alimentare. Creșterea rapidă a prevalenței obezității infantile în țările cu venituri mici și medii evidențiază, totodată, adâncirea inegalităților în domeniul sănătății. Măsurile orientate spre prevenirea și tratarea obezității aduc avantaje pentru fiecare dintre noi și contribuie la îmbunătățirea sănătății publice.  Obezitatea este boală cronică, la apariția căreia contribuie interacțiunile complexe dintre factorii comportamentali, sociali, genetici, biologici și de mediu. Obezitatea nu înseamnă o lipsă de voință a persoanelor afectate. Schimbările în alimentație, accesul facil la alimente ultra-procesate, stilul de viață și contextul economic au generat condiții care favorizează apariția obezității, contribuind astfel la creșterea accelerată a numărului de persoane afectate. Persoanele care trăiesc cu obezitate prezintă un risc crescut de a dezvolta alte boli cronice, precum diabetul, bolile cardiovasculare și anumite forme de cancer.Excesul ponderal la copii afectează sănătatea fizică și mentală, performanțele școlare și calitatea vieții, crescând totodată riscul de obezitate și de boli netransmisibile la vârsta adultă.

Impactul obezității

 În prezent, pe plan mondial, se estimează că peste 1 miliard de oameni trăiesc cu obezitate și că 1,7 milioane de persoane decedează prematur prin boli netransmisibile asociate supraponderalității și obezității. De asemenea, fenomenul este îngrijorător în rândul copiilor. Studiul de evaluare a stării de nutriție a copiilor – European Childhood Obesity Surveillance Initiative – desfășurat în rândul copiilor de 6, 7, 8 și 9 ani, evidenția că  unul din patru copii trăia cu exces de greutate (inclusiv obezitate), iar unul din zece copii (11%) trăia cu obezitate (în cele 37 de țări participante, pentru perioada 2022-2024).  Inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) este esențială pentru înțelegerea și combaterea obezității infantile în Europa, deoarece oferă date standardizate, comparabile și actualizate despre starea nutrițională a copiilor. Este cel mai amplu sistem de monitorizare a obezității infantile din lume, activ de peste 15 ani și implementat în peste 40–48 de țări europene.  În cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate, Subprogramul de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate (PN XII.1) , Institutul Național de Sănătate Publică, cu sprijinul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, în parteneriat cu Inspectoratele Școlare Județene și școlile realizează evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6-10 ani), participând la această inițiativă. În România prevalența supraponderalității (incluzând și obezitatea) la copiii de 7 ani este de 27,5%, iar la copiii de 8 ani este de 32%, conform acestui studiu.

 

Intervenții posibile și necesare pentru combaterea obezității

 

Acționând coordonat – de la nivel personal, până la nivelul întregii societăți– putem influența evoluția obezității și putem construi un mediu mai bun și mai echitabil pentru toți.

 Este nevoie de implicarea tuturor pentru a promova un stil de viață sănătos. Fiecare persoană poate să participe și să susțină activitățile care încurajează mișcarea – de la evenimente sportive locale și plimbări organizate, până la activități în aer liber pentru copii și adulți. În același timp, adoptarea și promovarea unei alimentații echilibrate, atât în familie, cât și în comunitate, prin alegerea unor opțiuni nutritive și prin încurajarea consumului de fructe și legume în școli, grădinițe și la locul de muncă, reprezintă pași esențiali pentru prevenirea obezității.

 Crearea unui mediu favorabil sănătății este esențial pentru a controla obezitatea și presupune implicarea activă în inițiativele de la nivel local care sprijină amenajarea de parcuri, piste de biciclete și spații de joacă sigure, facilitând astfel activitatea fizică pentru toate vârstele. Totodată, este esențială susținerea programelor educaționale derulate în școli și comunități, pentru a îmbunătăți nivelul de informare privind nutriția și prevenirea obezității.

Colaborarea dintre societatea civilă, autorități, școli și profesioniștii din domeniul sănătății contribuie la crearea unui mediu în care alegerile sănătoase devin mai ușoare pentru toți.

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)
Poster  copii(descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026 

 

În fiecare an, 4 februarie este marcată ca Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului. Anul acesta se împlinesc douăzeci și șase de ani de la semnarea, pe 4 februarie 2000, a Cartei de la Paris împotriva Cancerului (CHARTER OF PARIS AGAINST CANCER), în cadrul Summit-ului Mondial Împotriva Cancerului pentru Noul Mileniu (WORLD SUMMIT AGAINST CANCER FOR THE NEW MILLENIUM), document care a stat la baza consolidării eforturilor internaționale în combaterea acestei patologii majore de sănătate publică.

Conform Sistemului European de Informații cu privire la Cancer (ECIS), estimările pentru anul 2022 indică faptul că neoplasmele de sân, colorectal, de col uterin, de prostată, pulmonar și gastric concentrează 54,2% din totalul cazurilor noi de cancer și 50,2% din totalul deceselor oncologice înregistrate la nivelul Uniunii Europene.

Proiecțiile indică faptul că îmbătrânirea populației va avea un impact semnificativ asupra incidenței cancerului până în anul 2040, cele mai importante creșteri fiind estimate în cazul cancerului de vezică urinară la bărbați (+28%) și al cancerului pancreatic la femei (+24%). Impactul asupra mortalității este și mai accentuat, cu o creștere estimată de până la +43% a deceselor cauzate de cancerul de prostată, în timp ce pentru celelalte tipuri de tumori frecvent diagnosticate se preconizează majorări cuprinse între +20% și +40%.

La nivel global, creșterea rapidă a incidenței cancerului reflectă atât îmbătrânirea și creșterea populației, cât și modificările în expunerea la factori de risc, mulți dintre aceștia fiind asociați cu dezvoltarea socioeconomică. Fumatul, consumul de alcool și obezitatea sunt factori determinanți majori ai poverii cancerului, iar poluarea aerului rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu.

În rândul bărbaților din România, cele mai frecvente patru tipuri de cancer sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul vezicii urinare, reprezentând 58% din totalul cancerelor bărbaților (comparativ cu 59% la nivelul UE). În rândul femeilor, cele mai frecvente trei tipuri de cancer  sunt: cancerulde sân, cancerul colorectal și cancerul de col uterin

În anul 2024, 46 738 de persoane din țara noastră și-au pierdut viața din cauza cancerului, evidențiind impactul semnificativ al acestei patologii asupra sănătății populației. Cancerele cu cea mai mare rata de mortalitate în România sunt cancerele de plămân, colorectal și prostată în rândul bărbaților și cancerul de sân, de colorect și de plămân în rândul femeilor. Potrivit estimărilor, incidența și prevalența cancerului în România s-au situat sub media UE în 2022,, dar mortalitatea este mai mare, ceea ce sugerează o capacitate mai scăzută de depistare precoce, un acces mai scăzut la investigații și la tratament. .

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – 4 februarie 2026, marcând tema campaniei internaționale „United by Unique” (Uniți prin unicitate), promovată de către Uniunea Internațională pentru Controlul Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC), este un moment dedicat conștientizării impactului cancerului în comunitate și necesității intensificării acțiunilor de prevenție, diagnostic precoce, tratament și sprijin pentru fiecare persoană afectată.

Tema acestei campaniei pentru perioada 2025 – 2027 plasează oamenii în centrul îngrijirii, recunoscând faptul că experiență fiecărei persoane legată de cancer este unică. Campania promovează sisteme de sănătate echitabile și centrate pe oameni, care răspund nevoilor individuale ale persoanelor și comunităților, și face apel la acțiune colectivă și coordonată a profesioniștilor din sănătate, familiilor, prietenilor și întregii comunități pentru reducerea impactului global al cancerului.

Pentru a combate eficient această patologie este nevoie de creșterea nivelului de informare privind factorii de risc și importanța prevenției, de promovarea accesului echitabil la programe de screening și diagnostic precoce, de susținerea accesului egal la tratamente inovative și personalizate, precum și dezvoltarea de servicii adaptate nevoilor individuale, care să încurajeze solidaritatea și sprijinul pentru pacienți, supraviețuitori și familiile acestora.

Această boală, cu un debut adesea insidios și dificil de recunoscut, rămâne una dintre cele mai temute afecțiuni ale prezentului, din cauza impactului profund asupra vieții oamenilor. Totuși, cancerul este în mare măsură prevenibil, poate fi depistat timpuriu și tratat cu șanse mult mai bune de vindecare. Se estimează că multe tipuri de cancer pot fi prevenite sau tratate eficient dacă sunt depistate la timp, iar un procent important (30% – 50%) dintre cazuri ar putea fi evitate prin reducerea factorilor de risc și prin acces la servicii medicale adecvate.

Prevenția reprezintă cea mai eficientă strategie de control al cancerului. Codul European împotriva Cancerului oferă 14 recomandări simple, accesibile oricărei persoane, fără a necesita cunoștințe speciale sau îndrumări suplimentare. Adoptarea unor comportamente sănătoase este esențială pentru reducerea riscului de cancer: evitarea fumatului sau renunțarea la acesta, menținerea unei alimentații echilibrate, practicarea regulată a activității fizice pentru păstrarea unei greutăți corporale adecvate și abținerea de la consumul de alcool.

În plus, prevenția secundară, prin depistarea precoce a bolii, rămâne un element crucial. Programele de screening și controalele medicale periodice permit identificarea celor mai frecvente tipuri de cancer în stadii incipiente, ceea ce crește considerabil șansele de supraviețuire și de vindecare.

Pentru a răspunde eficient provocărilor generate de povara cancerului, România a adoptat în anul 2022 Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului (PNPCC), prin Legea nr. 293/2022, document strategic de referință pentru perioada 2023  –2030, aliniat la Planul European de Combatere a Cancerului și la recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Implementarea programelor pilot de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal reprezintă pași importanți în direcția depistării precoce și a creșterii șanselor de diagnostic timpuriu și tratament eficient. De asemenea, prin Programul Sănătate 2021–2027, sunt alocate fonduri structurale europene pentru modernizarea infrastructurii de diagnostic și tratament oncologic, precum și pentru îmbunătățirea calității serviciilor medicale.

Institutul Național de Sănătate Publică este implicat activ în elaborarea și implementarea politicilor și programelor de prevenție, screening și cercetare în domeniul cancerului, contribuind la consolidarea unui sistem de sănătate publică centrat pe oameni și orientat spre rezultate.

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului, 4 februarie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică se alătură eforturilor europene și internaționale de informare și conștientizare a impactului cancerului asupra societății și invită profesioniștii din domeniul sănătății și populația generală să se implice activ în promovarea prevenției, a unui stil de viață sănătos și a sprijinului acordat persoanelor afectate de cancer.

 

Fiecare experiență este unică!

 

Bibliografie

1. https://www.worldcancerday.org/the-campaign
2. https://parischarteragainstcancer.org/officialcharter/
3. OECD/European Commission (2025), Profil de țară privind cancerul: România 2025, Profiluri de țară privind cancerul pentru statele membre ale UE, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/a90c2c0d-ro.
4. OECD/European Commission (2025), EU Country Cancer Profiles Synthesis Report 2025, EU Country Cancer Profiles, OECD Publishing, Paris, https://doi.org/10.1787/20ef03e1-en.
5. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-01/jrc_CancerEstimates2022_factsheet.pdf
6. https://ecis.jrc.ec.europa.eu/sites/default/files/2024-11/2024 11_A4_Factsheet_Cancer2040Estimates.pdf
7. https://gco.iarc.who.int/media/globocan/factsheets/populations/642-romania-fact-sheet.pdf

 

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)

Card (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

 

Campania de promovare a sănătații mintale

„Bunăstarea emoțională vs. dependența digitală”

 

Institutul Național de Sănătate Publică și Direcțiile Județene de Sănătate Publică și a Municipiului București lansează campania națională de informare, educare și conștientizare dedicată promovării sănătăţii mintale, în perioada ianuarie-februarie 2026, o inițiativă esențială pentru a aborda escaladarea provocărilor de sănătate mintală generate de utilizarea problematică a mediului digital.

Sub sloganul ”FII CONȘTIENT! VIAȚA TRĂITĂ ONLINE ARE CONSECINȚE OFFLINE!”, campania urmărește:

• Creșterea gradului de conștientizare a populației și un apel direct la acțiune împotriva dependenței de tehnologiile digitale, având în vedere impactul său crescut asupra sănătății mintale și bunăstării, copiii și tinerii fiind cei mai afectați.
• Promovarea comportamentelor preventive pentru sănătatea mintală și încurajarea populației să investească în alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane.

Tendințele recente confirmă o legătură îngrijorătoare între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și deteriorarea indicatorilor de sănătate mintală, în special în rândul copiilor și tinerilor.

Organizația Mondială a Sănătății subliniază magnitudinea problemei: la nivel mondial, aproape 1 miliard de oameni au experimentat o tulburare mintală, iar un adolescent din șapte (cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani) trăiește cu o tulburare mintală diagnosticată.[1]

Gravitatea situației este reflectată de faptul că tulburările mintale, precum depresia și anxietatea, sunt o cauză majoră de boală și dizabilitate în rândul tinerilor. Mai mult, datele devin alarmante în contextul siguranței: la nivel global, suicidul este a doua cauză principală de deces în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani.[2]

Conform Strategiei UE pentru Sănătatea Mintală, înainte de pandemie unul din șase europeni suferea de probleme de sănătate mintală. Datele din 2024 indică faptul că această povară s-a agravat, necesitând o abordare cuprinzătoare a sănătății mintale.^[3] Astfel, s-au inclus inițiative pentru promovarea bunăstării digitale și ajutarea tinerilor în dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase în mediul online, urmare a tot mai multor studii care documentează că mulți adolescenți au devenit dependenți de platformele de socializare, adesea în detrimentul sănătății lor mintale. ^[4]

Pe plan național, statistici relevante arată că peste 22.000 de copii și adolescenți din România[5] au fost înregistrați cu tulburări de sănătate mintală, iar incidența cazurilor de depresie și anxietate în rândul grupelor de vârstă 7-18 ani a înregistrat o creștere constantă.

În România, un studiu realizat de UNICEF România în 2025 pe adolescenți[6], la fel ca și rapoartele constante ale Salvați Copiii România[7], a confirmat o asociere puternică între timpul excesiv petrecut în fața ecranelor și scăderea stării de bine, cu apariția dezechilibrelor emoționale. Mai mult, concluziile indică o creștere a riscului de anxietate și depresie pentru copii și tineri, cât și reducerea comunicării față în față.  Astfel, tehnologia devine simultan resursă și factor de risc, motiv pentru care utilizarea echilibrată și ghidată a instrumentelor digitale rămâne un factor esențial în îmbunătățirea accesului la educație și la resursele de învățare de înaltă calitate, consolidând competențele viitorului.

Soluțiile pentru menținerea bunăstării copiilor într-o lume imprevizibilă necesită o adaptare permanentă la schimbare, motiv pentru care intervențiile multisectoriale și colaborarea între familie, școală și servicii de sănătate sunt esențiale.

Prin parteneriate ale instituțiilor de învățământ cu organizații și comunități de psihologi pot fi dezvoltate ghiduri și ateliere de lucru în școli, transformând obiceiurile compulsive în alegeri conștiente. Un exemplu în acest sens îl reprezintă materialul-ghid dedicat părinților și îngrijitorilor, axat pe înțelegerea și susținerea sănătății mintale a copiilor și adolescenților, dezvoltat de Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei, în parteneriat cu UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal, care oferă perspective fundamentate științific și instrumente practice.[8]

Biroului Regional al OMS pentru Europa sugerează opt acțiuni prioritare[9] pentru a promova și proteja sănătatea mintală și bunăstarea tinerilor în mediile digitale și pentru a atenua potențialele daune legate de rețelele sociale, inteligența artificială și alte tehnologii digitale., dintre care cele mai critice sunt:

• reglementarea designului platformei pentru a limita caracteristicile care sunt concepute să fie adictive și nocive;
• responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale;
• bunăstarea digitală să devină o prioritate națională de sănătate publică;
• investiția în alternative offline la divertismentul bazat pe ecran.

 

Închide ecranul pentru a deschide lumea!

Bunăstarea se încarcă din conexiunea reală cu oamenii, nu din rețea.

[1] https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescent-mental-health

[2] https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/mental-health/#:~:text=%C3%8Entr%2Dun%20raport%20recent%2C%20UNICEF,cu%2023%25%20din%20popula%C8%9Bia%20adult%C4%83.

[3] https://health.ec.europa.eu/non-communicable-diseases/mental-health_ro

[4] https://raportuldegarda.ro/ehu-strategia-ue-sanatate-mintala-preventia-reducere-stigmatizare-bunastare-digitala-tineri/

[5] https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Minister/2025/div/RAPORT_Analiza_starii_de_bine_sanatatii_mintale_copii_gimnaziu_RO.pdf

[6] https://www.unicef.org/romania/ro/documents/analiza-st%C4%83rii-de-bine-%C8%99i-s%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii-mintale-%C3%AEn-r%C3%A2ndul-copiilor-din-%C3%AEnv%C4%83%C8%9B%C4%83m%C3%A2ntul-gimnazial

[7] https://www.salvaticopiii.ro/sites/ro/files/2025-10/peste-60-dintre-preadolescentii-care-au-solicitat-consiliere-probleme-severe-de-sanatate-mintala.pdf

[8] https://www.unicef.org/romania/ro/documents/ghid-de-informare-%C8%99i-psihoeduca%C8%9Bie-dedicat-p%C4%83rin%C8%9Bilor-%C8%99i-%C3%AEngrijitorilor-%C3%AEn-sprijinirea

[9] https://www.who.int/europe/publications/i/item/WHO-EURO-2025-12187-51959-79685

 

Comunicat (descarca aici)
Poster copii(descarca aici)
Poster adulti(descarca aici)
Brosura adolescenti(descarca aici)
Pliant adulti (descarca aici)
Infografic (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în zilele de 6-7 Ianuarie 2026, cu ocazia sărbătorii  legale : “Boboteaza si Sf. Ioan ”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi și copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:

 

 

• Spitalul Clinic de Urgenţă București Floreasca – tel: 021/599.23.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
• Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
• Spitalul Clinic de Urgenţă “ Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
• Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
• Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel:  021/224.09.47;
• Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
• Serviciul de Ambulanţă al Municipiului București va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel.: 0747.165.471;

tel.: 0722.659.492.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în zilele de 1-2 Ianuarie 2026, cu ocazia sărbătorii legale : “Anul Nou ”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi și copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:
 Spitalul Clinic de Urgenţă București Floreasca – tel: 021/599.23.00;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “ Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
 Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
 Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel: 021/224.09.47;
 Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
 Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
 Serviciul de Ambulanţă al Municipiului București va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
 Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659.492.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în ziua de 25-26 Decembrie 2025, cu ocazia sărbătorii legale : “Craciunul – Nasterea Domnului ”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi și copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:
 Spitalul Clinic de Urgenţă București Floreasca – tel: 021/599.23.00;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar – tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
 Spitalul Clinic de Urgenţă “ Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
 Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
 Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri – tel: 021/224.09.47;
 Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
 Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
 Spitalul Clinic de Urgenţă Copii “M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
 Serviciul de Ambulanţă al Municipiului București va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
 Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului București va asigura un serviciu de gardă
permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659.492.

COMUNICAT DE PRESĂ

 

INFORMARE DESPRE TRICHINELOZĂ

Decembrie 2025

Trichineloza (trichinoza) este o zoonoză, cauzată de larvele unui vierme parazit/nematod.
Oamenii pot contracta boala după ce consumă carne crudă sau insuficient preparată termic,
provenită de la animale care conțin parazitul, Trichinella. 1
Există mai multe specii de Trichinella (T. spiralis, T. nativa, T. britovi și T. pseudospiralis, etc.),
cu particularități geografice și gazde variate, unele invadând celulele musculare gazdă și
încapsulându-se (capsulă de colagen) și specii care nu se încapsulează. Trichinella spiralis este
un parazit încapsulat și provoacă majoritatea infecțiilor și a deceselor umane cauzate de
Trichinella. Unele specii sunt rezistente la îngheț. 1, 2
Transmitere și răspândire. Trichinella are ca rezervoare de infecție animalele din imediata
apropiere a omului: porcii, rozătoarele, caii, pisicile, câinii, nutriile, șobolanii, dar și animalele
sălbatice (mistreții, urșii, vulpile, lupii, jderii, bursucii, rozătoarele de câmp, Se cconstata o
largă raspândire a trichinelozei la animale din ținuturi arctice (urs polar, vulpea polara, foca,
morsa) precum și din zone tropicale (tirgru, șacal, hienă, cașalot, orcă). Porcul și șobolanul
sunt gazdele obișnuite pentru Trichinella și speciile gazdă cele mai parazitate.
Consumul de carne sau produse din carne crudă sau insuficient preparată termic, infestată cu
larve, produce infecții la om. 3 Prelucrarea termică la peste 77 ̊ C distruge larvele, în schimb
procedeele de fumigare, uscare și sărare a cărnii nu distrug larvele.
Mai mulți factori contribuie la răspândirea trichinelozei: factori culturali, comerțul global,
turismul, practici deficitare de control/verificare a cărnii, care pot eșua în detectarea
animalelor infectate. Trichineloza nu se transmite de la o persoană la alta. 1,2
Diagnostic. In diagnosticul trichinelozei se au in vedere:
– identificarea antecedentelor și istoricului persoanelor infectate (istoricul alimentar și al
călătoriilor, în special ingerarea de carne neverificată trichineloscopic în cele 5 săptămâni
anterioare apariției simptomelor),
– simptomele care apar după consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic,
– teste de laborator din probe de sânge, incluzând identificarea anticorpilor împotriva larvelor
– examen microscopic din probe bioptice musculare
– investigarea microscopică/trichineloscopică a cărnii consumate.
În primele 3-4 săptămâni, simptomele sunt nespecifice, adesea ușoare, însă depind de stadiul
bolii.
În timpul fazei enterale, la 1-2 zile după ingerarea cărnii infestate cu larve, simptomele sunt
diaree tranzitorie ușoară și greață, vărsături, dureri abdominale superioare, febră ușoară și
stare generală de rău. La 2-6 săptămâni după ingerare, simptomele intestinale dispar și apar
simptome din stadiul parenteral: edeme periorbitale sau faciale, mialgie difuză și o stare
asemănătoare paraliziei. Severitatea bolii este în corelație cu numărul de larve ingerate. 1,2

2

Prognostic. Rata mortalității în cazurile severe, chiar dacă au urmat tratament este de 5%.
Cazurile mai ușoare tratate au un prognostic bun, simptomele dispărând în 2-6 luni.
Complicații. Complicațiile apar de obicei în primele două săptămâni. Acestea sunt observate
în principal în cazuri severe, dar au fost raportate și în cazuri moderate, la persoane care au
fost tratate necorespunzător (inclusiv cele pentru care tratamentul a fost început prea târziu)
și, în special, la vârstnici. Encefalita și miocardita, care pot pune viața în pericol, sunt adesea
prezente simultan. Dacă infecția este gravă, este posibil să apară dificultăți de coordonare a
mișcărilor și probleme cardiace și respiratorii. Cazurile severe pot cauza decesul. 1,2,3
Tratamentul se va face numai la recomandarea medicului. Administrată în primele 3 zile de
la debutul bolii, terapia previne invazia musculară și progresia bolii. Tratamentul constă în
administrarea de antihelmintice, conform recomandărilor medicale.
După ce larvele s-au stabilit în celulele musculare scheletice (la 3-4 săptămâni după infecție),
tratamentul poate să nu elimine complet parazitul și simptomele asociate acestuia. În cazuri
mai severe, este necesară suplimentarea tratamentului cu steroizi. 1,2
Se recomandă prezentarea la medic sau la spital în cazul în care o persoană, după ce a
consumat sau a gustat carne de porc sau de vânat insuficient preparată termic, manifestă
cel puţin trei dintre următoarele simptome:
 febră,
 sensibilitate şi dureri musculare,
 diaree,
 edem facial,
 hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
Prevenirea.
Prevenirea infecției se bazează pe procesarea corectă și prepararea termică a cărnii,
verificarea trichineloscopică a cărnii și păstrarea la temperaturi adecvate înainte de consum,
precum și pe verificarea animalelor sacrificate, conform normelor obligatorii
• Inspecție regulată a abatoarelor și a unităților de procesare a cărnii.
• Afumarea sau sărarea cărnii nu ucide chisturile. Congelarea cărnii se face 20 de zile la -15°C,
10 zile la -23°C sau 6 zile la -30°C. Temperatura minimă care ucide larvele este de 71,1 °C.
• Curățarea mașinilor de tocat carne și a celorlalte unelte după fiecare utilizare.
 Educarea consumatorilor cu privire la riscurile consumului de carne crudă sau insuficient
gătită, promovarea practicilor sigure de gătit.
• Spălarea mâinilor cu apă caldă și săpun înainte de pregătirea alimentelor și după
manipularea cărnii crude. 1,2
Reglementările moderne privind creșterea porcilor comerciali și liniile directoare privind
gătirea cărnii de porc au contribuit la reducerea riscului de trichineloză. 1
România a înregistrat în anul 2024 un număr de 57 cazuri de boală (0,30‰oo), de aproximativ
două ori mai mare decât cazurile înregistrate în 2023 și de aproximativ 4 ori mai mare decât în
2022 (in 2023 31 cazuri – 0,16%ooo iar în 2022, 16 cazuri – 0,08%ooo), conform Anuarului de
Statistică Sanitară 2024, INSP.
Dat fiind că Decembrie este luna în care la noi în țară se sacrifică porci în gospodării, iar apoi
se consumă carnea sub diferite forme, cel mai mare risc de infectare este prin consumul de
carne de la porcii crescuți în gospodărie, deoarece aceștia, nefiind vânduți prin comerț cu

3

amănuntul, nu sunt supuși inspecției veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de
la animalele sacrificate.
În aceste condiții este esențial ca oamenii să fie informați cu privire la măsurile pe care le pot
lua în gospodării, astfel încât să poată preveni apariția bolii.
Măsuri utile de prevenire a îmbolnăvirii la nivelul gospodăriilor:
 achiziționați animale din unități avizate sanitar veterinar;
 aprovizionați-vă cu carne și preparate din carne din unități comerciale specializate care
pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar;
 trimiteți probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie în centre autorizate ale
autorităților sanitar- veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic)
și consumați carnea doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
 trimiteți probe din carnea de vânat în centre autorizate ale autorităților sanitar-
veterinare, pentru a se efectua examen microscopic (trichineloscopic) și consumați carnea
doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic;
 nu consumați carnea, până când nu este complet gătită; procedeele de sărare,
afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp;
 gătiți carnea, carnea tocată și vânatul sălbatic, astfel înât să se atingă temperatura de
peste 71°C în toată masa de carne (până carnea își schimbă culoarea din roz în gri);
 curățați bine toate ustensilele care ating carnea;
 curățați bine mașinile de tocat carne înainte și după folosirea acestora la tocarea cărnii
de porc/vânat și curățați toate suprafețele și a intrumentele folosite în această activitate;
 spălați-vă bine mâinile după manipularea cărnii crude;
 evitați hrănirea animalelor cu resturi crude /măruntaie/sânge, provenite de la
vânat/porc, prelucrați termic aceste produse din carne care urmează sa fie hrană pentru
animale (de companie/ din gospodărie/porci).
 Preveniți apariția rozătoarelor în gospodăria în care se cresc porci.

Atenție! Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză numai prin consumul de carne crudă
insuficient gătită, provenită de obicei de la porcul din gospodărie sau comercializată
inadecvat, neautorizată sanitaro-veterinar. Recomandarea fermă este de testare a cărnii de
porc sau de mistreț.
O persoană bolnavă nu transmite boala altei persoane. Prezentați-vă la medic la primele
semne de boală!
1 https://www.cdc.gov/trichinellosis/about/index.html
2 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/sites/books/NBK536945/
3 http://www.trichinellosis.org/uploads/FAO-WHO-OIE_Guidelines.pdf
4 Anuarul de Statistică Sanitară 2024, INSP București

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

În data de 1 decembrie 2025 se celebrează „Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA” (World AIDS Day). Evenimentul urmărește să sensibilizeze opinia publică cu privire la HIV/SIDA și să mobilizeze oamenii din toată lumea pentru a demonstra solidaritatea internațională în fața acestei pandemii.

Această zi reprezintă o oportunitate prin care comunitatea globală își reafirmă angajamentul pentru echitate, inovație și solidaritate în lupta împotriva HIV și de a încuraja progresul în prevenția, tratamentul și îngrijirea HIV/SIDA în întreaga lume. A devenit una dintre cele mai recunoscute zile internaționale dedicate sănătății și o oportunitate cheie de a sensibiliza opinia publică, de a-i comemora pe cei care din cauza aceste boli nu mai sunt printre noi și de a sărbători victoriile, cum ar fi accesul sporit la servicii de tratament și prevenție. (1)

 

Tema din acest an, „Depășind barierele, transformăm răspunsul la SIDA”, subliniază necesitatea unei implicări colective pentru a elimina obstacolele sociale, economice și de acces la servicii medicale.

 

HIV astăzi: o provocare încă prezentă

 

HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, deoarece transmiterea virusului continuă în toate țările din lume, cauzând până în prezent aproximativ 44,1 milioane de decese.. Cu toate acestea, datorită accesului la măsuri eficiente de prevenție, diagnosticare, tratament și îngrijire a pacientului cu HIV, inclusiv pentru infecțiile oportuniste, infecția cu HIV a devenit o afecțiune cronică gestionabilă, care le permite persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viață lungă, cu o calitate bună a vieții.

OMS, Fondul Global și UNAIDS au strategii globale privind HIV care sunt aliniate la obiectivul 3.3 din Obiectivele de Dezvoltare Durabilă  de a pune capăt pandemiei de HIV până în anul 2030. (2)

 

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 3.3, parte a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă adoptată de Națiunile Unite, stabilește angajamentul global de a pune capăt pandemiei de HIV ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030. Pentru atingerea acestui deziderat, comunitatea internațională, sub coordonarea Organizației Mondiale a Sănătății și UNAIDS, a restabilit repere clare pentru anul 2025, cunoscute sub denumirea de țintele 95-95-95:

95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV să fie diagnosticate, 95% dintre acestea să aibă acces la tratament antiretroviral, iar 95% dintre persoanele aflate în tratament să atingă suprimarea încărcăturii virale. (3)

 

La sfârșitul anului 2024, se estima că 40,8 milioane de persoane erau infectate cu HIV, dintre care 65% se aflau în regiunea africană a OMS.

În anul 2024, aproximativ 630.000 de persoane au murit din cauze legate de HIV și aproximativ 1,3 milioane de persoane au contractat HIV. Deși progresele medicale au făcut posibil ca HIV să fie o afecțiune controlabilă, iar tratamentul modern să permită o viață normală, barierele persistente – precum discriminarea, accesul inegal la servicii medicale și lipsa informațiilor corecte – continuă să afecteze răspunsul global la această epidemie.(4)

 

În România, peste trei decenii de eforturi susținute au condus la progrese importante de diagnostic, tratament și prevenție. Accesul gratuit la terapiile antiretrovirale, extinderea testării și îmbunătățirea serviciilor comunitare, contribuie la o calitate mai bună a vieții pentru persoanele care trăiesc cu HIV. Totuși, persistă provocări legate de stigmatizare, educație și acces echitabil la servicii de sănătate.

 

Conform datelor prezentate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA al Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș” București, situația este următoarea:

 

• la data de 31 decembrie 2024, numărul pacienților cu HIV/SIDA în viață era de 18.768.
• numărul de cazuri noi HIV/SIDA depistate în anul 2024 a fost de 810;
• numărul de decese înregistrate în anul 2024 a fost de 193;
• totalul cazurilor HIV/SIDA (cumulativ 1985-2024) a fost de 28.793, din care: totalul cazurilor HIV (cumulativ 1992-2024) este de 9.912; totalul cazurilor SIDA (cumulativ 1985-2024) este de 18.881;
• totalul deceselor prin SIDA din perioada 1985-2024 a fost de 8.749;
• la 31.12.2024, numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-expunere a fost de 16.464;
• căile de transmitere principale la noile cazuri sunt: sex neprotejat heterosexual (59,38% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaților care fac sex cu alți bărbați (30,49% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (5,18% din cazuri). (5,6)

 

Depășirea barierelor – responsabilitate comună

 

Tema ediției din acest an evidențiază rolul critic al fiecărui actor din societate – instituții publice, profesioniști din sănătate, organizații non-guvernamentale, comunitate și mass-media.

Potrivit celui mai recent raport al Programului Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA (UNAIDS), o criză istorică de finanțare amenință să anuleze decenii de progrese, dacă nu vor fi implementate schimbări radicale în mecanismele de finanțare a programelor dedicate HIV.

Raportul evidențiază impactul pe care îl au reducerile bruște și pe scară largă ale finanțării din partea finanțatorilor internaționali asupra țărilor cele mai afectate de HIV. (7)

Conducerea politică este esențială pentru promovarea politicilor care abordează inegalitățile structurale și protejează populațiile vulnerabile. Sunt necesare soluții transformatoare pentru a îmbunătăți accesul la tratament, a elimina definitiv stigmatizarea și discriminarea.

Țările trebuie să facă schimbări radicale în programele și finanțarea legate de HIV. Răspunsul global la HIV nu se poate baza doar pe resurse interne. Comunitatea internațională trebuie să se unească pentru a acoperi deficitul de finanțare, pentru a sprijini țările să elimine lacunele rămase în serviciile de prevenție și tratament HIV, pentru a elimina barierele legale și sociale și pentru a împuternici comunitățile să meargă înainte. (8)

De aceea, prin colaborare și acțiuni coordonate putem:

• Înlătura stigmatizarea și discriminarea, promovând un discurs public bazat pe empatie și respect.
• Asigura acces egal la informație, testare și tratament, indiferent de statut social, vârstă sau regiune.
• Încuraja prevenția, prin educație și responsabilitate individuală.
• Sprijini persoanele care trăiesc cu HIV, integrându-le deplin în societate.

 

Conform Strategiei Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, obiectivul de sănătate prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a infecției HIV.(9)

În acest context, Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA este atât o sărbătoare a realizărilor obținute, dar și un apel la acțiune pentru a împuternici comunitățile să dețină un rol activ în prevenirea infecțiilor HIV.

 

Surse bibliografice:

1. https://www.who.int/campaigns/world-aids-day
2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hiv-aids
3. https://www.unaids.org/sites/default/files/2025-05/20250328_recommended_2030_HIV_targets_livedocument_en_13_May_2025.pdf
4. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/hiv-aids
5. https://www.cnlas.ro/images/doc/2025/ROMANIA%20LA%2031%20DECEMBRIE%20-2024%20-%20site.pdf
6. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/11/ANEXA-PLAN-NATIONAL-STRATEGIA-HIV-SIDA.pdf
7. https://www.unaids.org/en/resources/documents/2025/2025-global-aids-update
8. https://www.unaids.org/en/2025-world-aids-day
9. https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2022/11/ANEXA-PLAN-NATIONAL-STRATEGIA-HIV-SIDA.pdf

Comunicat (descarca aici)
Poster (descarca aici)
Card Social 1 (descarca aici)
Card Social 2 (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, în ziua de 01 decembrie 2025, cu ocazia sărbătorii legale : „Ziua Naţională a României”, vă facem cunoscute Spitalele de Urgenţă – adulţi şi copii – care vor asigura asistenţa medicală de urgenţă:

• Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti Floreasca- tel: 021/599.23.00;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar- tel: 021.318.05.23 / 021.601.24.00 ;
• Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Pantelimon” – tel: 021/255.40.99;
• Spitalul Clinic de Urgenţă” Sf. Ioan” – tel: 021/334.51.90;
• Spitalul Clinic de Urgenţă ” Bagdasar-Arseni” – tel: 021/334.30.25;
• Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri – tel: 021/224.09.47;
• Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice – tel: 021/319.27.51;
• Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – tel: 021/316.93.66;
• Spitalul Clinic de Urgenţă Copii „M.S. Curie” – tel: 021/460.30.26 ;
• Serviciul de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti va avea program normal de lucru cu menţiunea că, în această perioadă, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces în întreaga Capitală. Solicitarile populaţiei vor fi preluate la tel: 112.
• Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659 .492.

Comunicat (descarca aici)