COMUNICAT

Pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta, in zilele de 25-27 decembrie 2024, cu
ocazia sarbatorii legale : “Craciunul – Nasterea Domnului”, va facem cunoscute Spitalele de
Urgente – adulte si copii – care vor asigura asistenta medicala de urgenta:
. Spitalul clinic de Urgenta Bucuresti Floreasca tel 0211599.23.00;
. Spitalul clinic de Urgenta Universitar tel: 021.318’05’23 I 021.601’24’00;
. Spitalul clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” – tel:0211255.40.99;
. Spitalul Clinic de Urgenta ” Sf. loan” *tel 0211334’51’90;
. Spitalul Clinic de Urgenta ” Bagdasar-Arseni” – tel: 0211334.30.25;
. Spitalul de Urgenta Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri -tel 0211224’09’47
. Spitalul clinic de Urgenta oftalmologice – tel: 0211319.27.51
. Spitalut Clinic de Urgenta a pentru Copii “Grigore Alexandrescu” -tel 0211316.93.66;
. spitutrl clinic de Urgenta copii “M.S. curie” – tel: 0211460.30.26 ;
. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti va avea program normal de lucru cu
mentiunea ca, in aceastd perioadd, va asigura eliberarea de certiflcate constatatoare de deces in
intreaga Capitala. Solicitarile populaltiei vor fi preluate la tel: 112.
. Directia de Sanatate publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659.492.

Comunicat (descarca aici)

În zilele 30-31.12.2024 DSPMB nu lucrează cu publicul.
(Sarcini administrative, raportări și statistici)

Certificate de conformitate
Conform DC2005/36/CE ultima dată de depunere documente pentru
certificate de conformitate este 19.12.2024 și ultima dată de ridicare
este de 23.12.2024

Serviciul RUNOS
Compartimentul RUNOS nu lucrează cu publicul în zilele de 17,18,19,20
decembrie 2024 personalul fiind implicat în repartiția pe clinici de
îndrumare metodologică și coordonatori de rezidențiat a medicilor și
farmaciștilor care au promovat Examentul de rezidențiat sesiunea
Noiembrie 2024 și au ales centrul de pregătire Centrul Universitar
București

Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA, 1 decembrie 2024

 

În data de 1 decembrie 2024 se celebrează „Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA” (World AIDS Day), iar  cu această ocazie, oameni din întreaga lume se reunesc pentru a sprijini persoanele care trăiesc cu HIV și pentru a-și aminti de cei care au murit din cauza SIDA.

 

Fiecare Zi Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA se concentrează pe o anumită temă,  în anul 2024 tema campaniei se referă la „Drepturile omului sunt pentru toți, iar sănătatea este un drept al omului!”.

 

Tema din acest an se alătură unei liste tot mai mari de provocări asupra cărora Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA a alertat oamenii la nivel global. Înființată în anul 1988, Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA a fost prima zi internațională pentru sănătatea globală. În fiecare an, Agențiile Națiunilor Unite, guvernele și societatea civilă derulează campanii în jurul unor teme specifice legate de HIV.

 

Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA rămâne la fel de relevantă astăzi ca și în trecut, amintind oamenilor și guvernelor că HIV nu a dispărut. Încă există o nevoie critică de finanțare sporită pentru răspunsul la SIDA, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la impactul HIV asupra vieții oamenilor, pentru a pune capăt stigmatizării,  discriminării și pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor care trăiesc cu HIV.

 

HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, după ce se estimează că 42,3 milioane de vieți au fost pierdute până în prezent. Transmiterea bolii este prezentă în toate țările, la nivel global.

Se estimează că la sfârșitul anului 2023 trăiau cu HIV 39,9 milioane de persoane, dintre care 65% se aflau în Regiunea OMS Africa.

În anul 2023, aproximativ 630.000 de persoane au murit din cauze legate de HIV și se estimează că 1,3 milioane de persoane au dobândit HIV.

Infecția cu HIV nu se vindecă. Cu toate acestea, având acces la prevenire, diagnosticare, tratament și  inclusiv îngrijirea eficace,  a infecțiilor oportuniste  favorizate de HIV, infecția cu HIV a devenit o afecțiune cronică gestionabilă, permițând persoanelor care trăiesc cu HIV să ducă o viață lungă și de o calitate bună.

OMS, Fondul Global și UNAIDS au strategii globale privind HIV, care sunt în concordanță cu ținta Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 3.3 de a pune capăt epidemiei HIV până în anul 2030.

Până în anul 2025, 95% dintre toate persoanele care trăiesc cu HIV ar trebui să aibă un diagnostic, dintre acestea 95% ar trebui să primească un tratament antiretroviral care să le salveze viețile, iar 95% dintre persoanele care trăiesc cu HIV sub tratament ar trebui să obțină o încărcătură virală suprimată în beneficiul sănătății personale și pentru reducerea transmiterii ulterioare a HIV. În anul 2023, aceste procente erau 86%, 89%, respectiv 93%.

În anul 2023, dintre toate persoanele care trăiau cu HIV, 86% își cunoșteau statutul, 77% primeau terapie antiretrovirală și 72% aveau încărcături virale suprimate.

 

În România, conform datelor prezentate de Compartimentul pentru Monitorizarea şi Evaluarea Infecției HIV/SIDA al Institutului Național de Boli Infecțioase “Prof. Dr. Matei Balș”, situația este următoarea:

– la data de 30 iunie 2024, numărul pacienților cu HIV/SIDA în viață era de 18.359, dintre care 144 din grupa de vârstă 0-14 ani, 126 din grupa de vârstă 15-19 ani și 18.089 de persoane cu vârsta ≥ 20 ani;

– numărul de cazuri noi HIV/SIDA depistate în semestrul I 2024 a fost de 321;

– numărul de decese înregistrate în semestrul I 2024 a fost de 95;

– totalul cazurilor HIV/SIDA (cumulativ 1985-2024) a fost de 28.273, din care: totalul cazurilor HIV (cumulativ 1992-2024) este de 9.668; totalul cazurilor SIDA (cumulativ 1985-2024) este de 18.605;

– totalul deceselor prin SIDA din perioada 1985-2024 a fost de 8.651;

– la 31.12.2023, numărul persoanelor aflate în tratament şi profilaxie post-expunere a fost de 15.397;

– căile de transmitere principale la noile cazuri sunt sex neprotejat heterosexual (58.56% din cazuri), sex neprotejat în rândul bărbaților care fac sex cu alți bărbați (31.15% din cazuri), consumatori de droguri injectabile (4.67% din cazuri).

 

Conform Strategiei Naționale pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2022-2030, obiectivul de sănătate prioritar pentru România cu privire la HIV/SIDA este menținerea profilului de țară cu incidență redusă a HIV.

În acest context, Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA este atât o sărbătoare a realizărilor obținute, dar și un apel la acțiune pentru a împuternici comunitățile să dețină un rol activ în prevenirea HIV/SIDA.

 

Activitățile de informare a populației, de mobilizare a eforturilor tuturor părților responsabile și a comunităților din țara noastră în răspunsul la infecția cu HIV urmărește în principal:

• Promovarea testării HIV atât pentru populația generală, cât și pentru grupurile cu risc crescut de infectare și accesul pentru persoanele refugiate din cauza războiului.
• Mobilizarea populației generale și a liderilor de opinie pentru promovarea testării și prevenției.
• Promovarea beneficiilor tratamentului antiretroviral, încurajarea persoanelor HIV pozitive să inițieze tratamentul și să îl mențină.
• Reducerea nivelului de discriminare a persoanelor care trăiesc cu HIV și a altor populații- cheie și vulnerabile la HIV.

 

Lumea poate pune capăt SIDA, dacă drepturile tuturor sunt protejate.

 

Prin punerea în centrul atenției a nevoii de a respecta drepturile omului și prin implicarea comunităților, lumea poate pune capăt SIDA ca amenințare pentru sănătatea publică până în anul 2030.

 

Progresul substanțial care a fost realizat în răspunsul la infecția HIV este direct legat de progresul în protejarea drepturilor omului. La rândul lor, progresele înregistrate prin răspunsul la HIV au stimulat progrese mai ample în realizarea dreptului la sănătate și întărirea sistemelor de sănătate.

 

Lacunele în respectarea drepturilor omului pentru toți oamenii împiedică lumea să meargă pe calea care poate să pună capăt SIDA și astfel afectează sănătatea publică, iar acum o creștere a atacurilor împotriva drepturilor oamenilor amenință să submineze progresele care au fost realizate.

 

Pentru a pune capăt SIDA trebuie să reușim să îi implicăm pe toți cei care trăiesc cu boala, pe cei expuși riscului de infectare sau pe cei care sunt afectați de HIV – în special incluzându-i pe cei care au fost cei mai excluși și marginalizați. Egalitatea de gen este un element esențial al unei abordări a SIDA care se bazează pe drepturile omului. Acceptarea, respectul și grija sunt vitale. Orice atitudini, reglementări sau practici care pedepsesc, discriminează sau stigmatizează oamenii –  doar pentru că aceștia sunt femei, sau fete, sau fac parte din comunități marginalizate – împiedică accesul la prevenirea, testarea, tratarea și îngrijirea persoanelor cu infecție HIV.

 

Calea care poate pune capăt SIDA este cea a respectării drepturilor omului. Susținerea Declarației Națiunilor Unite privind drepturile omului și promovarea incluziunii tuturor comunităților sunt esențiale pentru a pune capăt SIDA, pentru a asigura dezvoltarea durabilă și pentru securitatea umană.

 

Deoarece schimbarea nu depinde de un moment, ci de o mișcare, mesajul „Drepturile omului sunt pentru toți, iar sănătatea este un drept al omului!” va continua să fie difuzat în întreaga lume de la momentul lansării Raportului Zilei Mondiale de Luptă Împotriva HIV/SIDA din 26 noiembrie, pe tot parcursul lunii decembrie și nu numai.

 

Respectarea drepturilor omului este o bază esențială a unui răspuns eficient la infecția HIV. Această Zi Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA este un apel la acțiune pentru a proteja sănătatea tuturor prin protejarea drepturilor fiecărui om.

Liderii trebuie să respecte drepturile omului!

 

Comunicat (descarca aici)

Poster 1 (descarca aici)

Poster 2 (descarca aici)

COMUNICAT

Pentru asigurarea asistentei medicale de urgenta, in Ziua de 01 decembrie 2024, cu
ocazia sarbatorii legale : Ziua Nationala a Romania, va facem cunoscute Spitalele de Urgenta

– adulti si copii – care vor asigura asistenta medicala de urgenta:
. spitalul clinic de Urgenat Bucuresti Floreasca -tel:0211599.23.00;
. Spitalul Clinic de Urgenat Universitar – tel: 021.318.05.23 I 021.601.24.00 ;
. Spitalul Clinic de Urgenta “Sf. Pantelimon” – tel:0211255.40.99;
. Spitalul Clinic de Urgenta ” Sf. Ioan” -tel:0211334.51.90:’
. Spitalul Clinic de Urgenta ” Bagdasar-Arseni” -tel: 0211334.30.25;
. Spitalul de Urgen(a Chirurgie Plastica, Reparatorie si Arsuri – tel: 0211224.09.47;
. Spitalul Clinic de Urgenta Oftalmologice – tel: 0211319.27.51:’
. Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii “Grigore Alexandrescu” -tel 0211316.93.66;
. Spitalul Clinic de Urgenta Copii “M.S. Curie” -tel:0211460.30.26 ;
. Serviciul de Ambulanta al Municipiului Bucuresti va avea program normal de lucru cu
menliunea ca, in aceasta perioada, va asigura eliberarea de certificate constatatoare de deces in
intreaga Capitala. Solicitarile populafiei vor fi prelu ate la tel: 1 1 2.
. Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti va asigura un serviciu de garda
permanent la: tel.: 0747.165.471;
tel.: 0722.659.492.

Comunicat (descarca aici)

ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ELIMINAREA VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR

25 noiembrie 2024

 

Anual, pe data de 25 noiembrie este marcată ZIUA INTERNAŢIONALĂ PENTRU ELIMINAREA VIOLENŢEI ÎMPOTRIVA FEMEILOR, care reprezintă o oportunitate de a atrage atenția asupra violenței de gen și de a promova măsuri pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen. Este o ocazie pentru guverne, organizații internaționale, societatea civilă și organizații non-guvernamentale de a crește gradul de conștientizare în rândul publicului despre impactul devastator al violenței asupra femeilor și despre necesitatea unor politici și intervenții eficiente.

 

Violența împotriva femeilor este o problemă globală extrem de răspândită și cu efecte devastatoare asupra femeilor și societății, în ansamblu. Aceasta afectează grav sănătatea victimei la nivel fizic, emoțional și social, iar impactul său poate fi resimțit pe tot parcursul vieții. Poate afecta întregul sistem de viață al unei persoane, având un impact profund nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung. Violența sexuală poate duce la sarcini neintenționate,  avorturi induse, probleme ginecologice și infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV.

Violența domestică poate afecta și copiii martori la abuzuri. Aceștia pot dezvolta traume psihologice, tulburări de comportament și, mai târziu, pot deveni la rândul lor victime ale violenței sau pot perpetua comportamente abuzive în relațiile lor viitoare. Violența sexuală, în special în timpul copilăriei, poate duce la creșterea fumatului, la consumul de substanțe și la comportamente sexuale riscante. Toate formele de violență pot duce la depresie, stres post-traumatic și alte tulburări de anxietate, dificultăți de somn, tulburări de alimentație și tentative de sinucidere.

Violența împotriva femeilor are un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate, deoarece victimele necesită tratamente medicale continue, consiliere psihologică și adesea suport juridic. Costurile economice ale violenței sunt, de asemenea, mari, deoarece femeile care sunt victime ale violenței sunt mai puțin capabile să participe activ la viața profesională din cauza problemelor de sănătate și a absențelor de la locul de muncă.

 

La nivel global, aproximativ 1 din 3 femei din întreaga lume au fost supuse fie violenței fizice, psihice sau sexuale de către partenerul intim. Peste un sfert dintre femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 49 de ani, care au fost într-o relație, au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale de către partenerul lor intim, cel puțin o dată în viață.

În Uniunea Europeană, 1 din 3 femei au fost supuse abuzurilor fizice sau violenței sexuale începând cu vârsta de 15 ani. Cel puțin 2 femei sunt ucise în fiecare zi de partenerul intim sau de un membru al familiei.

La nivel național, în primele 9 luni ale anului 2024, numărul faptelor penale înregistrate în domeniul violenței domestice a crescut cu 5%, față de primele 9 luni ale anului 2023, de la 43.425 la 45.614. Au fost înregistrate creșteri, comparativ cu perioada similară din anul 2023, pentru loviri sau alte violențe (de la 26.912 la 27.928), amenințare (de la 5303 la 5789) și nerespectarea ordinelor de protecție (de la 3146 la 3945). În țara noastră, 1 din 4 femei au fost agresate fizic sau sexual de partener sau de fostul partener.

Deși aceste statistici sunt alarmante, trebuie menționat că există progrese semnificative în multe părți ale lumii pentru a combate violența împotriva femeilor:

• tot mai multe țări au adoptat legi pentru protejarea femeilor de violență, inclusiv legi împotriva hărțuirii sexuale și abuzului în familie;
• campaniile de sensibilizare publică, educația în școli și inițiativele de sprijin pentru victime au fost implementate în numeroase regiuni pentru a reduce această problemă.

Numărul crescut de violențe domestice din România arată amploarea fenomenului și necesitatea de a interveni cu toate mijloacele legale pentru diminuarea lui.

Prevenirea și combaterea violenței sunt esențiale pentru sănătatea femeilor și bunăstarea întregii societăți. Măsuri de prevenire și intervenție:

• Sprijin psihologic: Victimele violenței au nevoie de consiliere psihologică pentru a înfrunta traumele și pentru a învăța să gestioneze emoțiile și stresul;
• Acces la îngrijire medicală: Este esențial ca femeile abuzate să poată accesa îngrijire medicală specializată, inclusiv screening pentru infecțiile de transmitere sexuale și evaluări ginecologice;
• Legislație și protecție: Legislația care protejează victimele violenței, precum ordinele de restricție și adăposturile pentru victime, poate contribui la reducerea abuzurilor și la asigurarea unui mediu mai sigur.

Este esențial ca guvernele, organizațiile internaționale și comunitățile să colaboreze pentru a sprijini victimele și a preveni violența în toate formele sale, pentru a construi o lume mai sigură și mai echitabilă pentru femei.

Fiecare femeie merită să fie în siguranță!

Comunicat de presa (Descarca aici)

Poster 1 (Descarca aici)

Poster 2 (Descarca aici)

 

COMUNICAT DE PRESĂ

Campania

„PROMOVAREA ALIMENTAȚIEI SĂNĂTOASE”

noiembrie 2024

 

 

Nutriția este o parte esențială a sănătății și dezvoltării. Alimentația sănătoasă asigură creșterea, dezvoltarea individului și contribuie la prevenirea unor boli cronice netransmisibile.

De aceea, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!” dedicăm luna noiembrie campaniei naționale privind promovarea obiceiurilor alimentare și a principiilor unei alimentații sănătoase. Această inițiativă urmărește să răspundă preocupărilor întregii societăți referitoare la impactul pe care îl are alimentația supra sănătății și bunăstării individuale.

Scopul campaniei îl reprezintă informarea școlarilor și a părinților acestora despre beneficiile unui stil de viață sănătos care să prevină apariția obezității în rândul copiilor și ulterior, al adulților.

Bolile netransmisibile sunt boli cronice, rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu, dar și comportamentali. Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a dislipidemiilor, a obezității^[1], care sunt, la rândul lor, factori de risc pentru apariția principalelor boli netransmisibile precum: bolile cardiovasculare (de ex. infarctul miocardic acut, accidentul vascular cerebral), cancerele și diabetul zaharat.

În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată, înregistrate în anul 2020 la copii 0‐19 ani, este de 6731 cu rata incidenței de 165,4%000 loc., ceea ce reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe țară. Se consideră

Adolescenții au nevoie de toți nutrienții pentru o creștere și dezvoltare normală, cât și pentru desfășurarea activităților zilnice: învățat, activitate fizică, joacă. „Farfuria sănătoasă” trebuie să conțină: jumătate de farfurie: fructe și legume, un sfert de farfurie: carne, pește, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte etc.), un sfert de farfurie cereale și paste integrale, cartofi. Consumul alimentelor sărate, grase și zaharoase, al alimentelor cu conținut scăzut de fibre sau conținut ridicat de zahăr ar trebui limitat.

Recomandări pentru menținerea unei alimentații echilibrate^[2]:

• grăsimi saturate sub 10% din aportul energetic, restul înlocuite cu grăsimi polinesaturate;
• grăsimi trans – cât mai reduse, preferabil deloc din alimentele procesate și mai puțin de 1% din aportul energetic pentru cele naturale;
• maximum 5 g de sare/zi;
• 30 – 45 g fibre/zi, din cereale integrale, fructe și legume;
• 200 g fructe/zi (2 – 3 porții-standard);
• 200 g legume/zi (2 – 3 porții-standard);
• pește cel puțin de 2 ori/săptămână, din care o dată pește gras;

Părinții au un rol important în stabilirea, menținerea și încurajarea unor obiceiuri alimentare ale copiilor, care să prevină apariția unor boli cronice mai târziu, la vârsta adultă, precum: adoptarea unui program regulat al meselor, controlul conștient al porțiilor alimentare consumate, reducerea consumului de alimente procesate, concentrarea pe alimentele consumate și luarea mesei în familie, prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase precum și încurajarea practicării de activități fizice împreună.

Pentru menținerea unei nutriții corespunzătoare a copiilor, comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce privește creșterea accesului la alimente sănătoase: puncte de vânzare legume și fructe proaspete ale producătorilor locali, sprijinirea producătorilor locali să își vândă produsele în comunitate, inițiative de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiașe. Implicarea tinerilor în organizarea de activități care încurajează alimentația sănătoasă și activitatea fizică și limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor are de asemenea impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale acestora.

Organizația Mondială a Sănătății a făcut progrese substanțiale în ceea ce privește dezvoltarea de ghiduri de promovare a alimentației sănătoase pentru copii și adulți pe baza celor mai noi dovezi științifice. Astfel, au fost elaborate ghiduri privind consumul de grăsimi totale, saturate și trans-fat și carbohidrați în vederea reducerii riscului de supraponderalitate și obezitate, precum și de apariție a unor boli netransmisibile cronice.

Institutul Național de Sănătate Publică a actualizat Ghidul de prevenție pentru medicul de familie – Intervenții preventive integrate adresate stilului de viață. Alimentația. Activitatea fizică, material adresat tuturor profesioniștilor din asistența medicală primară: medicilor de familie, asistentelor medicale și comunitare; specialiștilor de alte specialități, cât și decidenților în sănătate, în scopul definirii unui cadru comun de intervenții preventive sistematice pentru modificarea comportamentelor riscante prioritare și schimbarea ponderii alarmante a morbidității și mortalității prin boli evitabile.

Ghidul abordează modul în care alimentația influențează starea de sănătate a organismului, modalitățile de evaluare a comportamentului alimentar în cadrul consultației preventive structurate integrate în medicina familiei și intervențiile de modificare a comportamentelor nedezirabile, respectiv conținutul recomandărilor referitoare la ce înseamnă alimentația sănătoasă pentru copiii peste 2 ani, tineri și adulți. Materialul poate fi consultat aici: https://proiect-pdp1.insp.gov.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ghidul-Alimentatia-Activitatea-fizica.pdf

 

Comunicat (descarc aici)

Poster copii nutritie (descarca aici)

Pliant parinti nutritie (descarca aici)

Pliant noiembrie (descarca aici)

COMUNICAT DE PRESĂ

 

Campania

Luna de conştientizare cu privire la cancerul de sân

octombrie 2024

 

Luna de conștientizare cu privire la cancerul de sân, celebrată în octombrie în fiecare an,  aduce în atenție  cancerul mamar, patologie care poate să apară la femeile de orice vârstă, chiar dacă nu au niciun factor de risc. Cel mai mare număr de cazuri se înregistrează în rândul femeilor în vârsta între 50 şi 69 de ani. Conform statisticilor, aproximativ 11.43% dintre cazurile de cancer de sân din Europa, apar la femei cu vârsta sub 44 de ani;  54% apar la vârsta de 45-69 de ani, iar restul cazurilor la femeile peste această vârstă.

Riscul de apariție a bolii este reprezentat de: gen (simplul fapt de a fi femeie), înaintarea în vârstă, obezitate, consum de alcool, antecedentele familiale de cancer de sân, antecedentele de expunere la radiații, vârsta la care a debutat menstruația și vârsta la prima sarcină, consumul de tutun și terapia hormonală postmenopauză. Incidența cancerului crește cu vârsta, odată cu creșterea riscurilor pentru anumite tipuri de cancer, la care se adaugă mecanismele de reparare celulară care tind să fie mai puțin eficiente pe măsură ce o persoană îmbătrânește ¹.

Cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial, reprezentând aproape 10 milioane de decese anual. Cele mai frecvente cancere sunt cancerele de sân, plămân, colon, rect și prostată ².

Conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), la nivel mondial, în anul 2020,  cancerul de sân a devenit cel mai frecvent tip de cancer (2.26 milioane de cazuri,11,7%) depăşind cancerul pulmonar (2,20 milioane, 11,4%). În același an, s-au înregistrat 685.000 decese prin cancer de sân ³.

La sfârșitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viață care au fost diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce îl face cel mai răspândit cancer din lume. La nivel global, la femei, există mai mulți ani de viață pierduți, ajustați în funcție de dizabilitate (DALY) datorită cancerului de sân decât orice alt tip de cancer.

În Europa 27, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, în 2022, cancerul de sân a reprezentat cel mai frecvent tip de cancer la femei din regiunea OMS Europa (557.532 cazuri noi, 12,51% din toate cazurile noi de cancer  diagnosticate în Europa şi 26,4 din cazurile de cancer la femei⁴).

Conform Eurostat, numărul deceselor prin cancer de sân a crescut în perioada 2012-2020 cu 6.14%. România a înregistrat în această perioadă o creștere de 10.75% a cazurilor de cancer de sân ⁵. În 2022, în UE, cancerul de sân a dus la un număr de decese de aprox.  144.439, cu o mortalitate standardizată în funcție de vârstă de 14.8‰oo ⁶.

În perioada 2011‐2020, incidenţa cancerului de sân a scăzut de la 57,5‰00 femei în 2011, la 54,1‰00 femei în 2020. Incidența prin cancer mamar la femei, în anul 2020, pe medii, a fost mult mai mare în urban (63,3‰00 femei) decât în rural (42,6‰00 femei) și față de media pe total țară (54,1‰00 femei). Analizând în dinamică mortalitatea prin cancer de sân la femei, se constată un trend ușor ascendent, de la 27,2‰00 femei în 2011, la 30,7‰00 femei în 2020⁷.

 

În România, în 2022, potrivit ECIS – European Cancer Information System, s-au înregistrat:

• 12685 cazuri noi de cancer de sân, cu o incidență standardizată pe grupe de vârstă de 69.4‰oo
• 3877 decese prin cancer de sân, cu o mortalitate standardizată pe grupe de vârstă de 16,6‰oo⁸

Organizaţia Mondială  a Sănătăţii recomandă screeningul organizat populațional, prin mamografie, adresat populației feminine cu vârste între 50 și 69 de ani, pentru că, în acest interval de vârstă, incidența este cea mai mare.

Campania încurajează femeile cu vârste peste 40 de ani, să discute cu medicii despre factorii de risc proprii faţă de cancerul mamar.

Aproximativ 1/3 din decesele prin cancer sunt cauzate de consumul de tutun, indicele de masă corporală ridicat, consumul de alcool, consumul scăzut de fructe și legume și lipsa de activitate fizică.

Prin adoptarea măsurilor Codului European de Luptă Contra Cancerului, se poate reduce riscul individual de boală, iar la nivel populațional, peste 40% dintre cancere ar putea fi evitate:

• Nu fumați! Evitați fumatul acasă.
• Luați măsuri pentru a avea o greutate corporală sănătoasă.
• Limitați consumul de alcool.
• Alăptarea reduce riscul de cancer al mamei. Dacă puteți, alăptați-vă copilul.
• Fiți activ fizic în viața de zi cu zi.
• Evitați expunerea la radiații.
• Participați la programele de screening organizat pentru: cancerul mamar (femei între 50 și 69 de ani), cancerul de col uterin (femei între 24 și 64 de ani) și cancerul colorectal (femei şi barbați între 50 și 75 de ani).

Sloganul campaniei este: ”Depistează.Tratează.Vindecă. Învinge cancerul de sân, pas cu pas!”

Grupurile țintă ale campaniei sunt: femeile cu vârsta de 50-69 de ani, profesioniștii din sistemul de sănătate și populația generală.

Proiect comunicat de presa (descarca aici)

Flyer (descarca aici)

Pliant cc mamar (descarca aici)

Poster femei (descarca aici)

INFO codul eurpean (descarca aici)

INFO CC Mamar (descarca aici)

Poster scadere risc CC can (descarca aici)

 Ziua Europeană pentru  Combaterea Depresiei

„Depresia există, dar și soluții pentru  a o depăși. Solicită ajutor și recâștigă starea de bine!”

1 octombrie 2024

 

Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei este marcată în fiecare an la data de 1 octombrie, fiind o iniţiativă a Asociaţiei Europene pentru Combaterea Depresiei, o alianţă de organizaţii, pacienţi, cercetători şi profesionişti din domeniul medical din 19 ţări europene. Prin eforturile sale, această asociație sensibilizează opinia publică şi promovează o înţelegere mai bună a impactului depresiei asupra vieţilor oamenilor, urmărește combaterea stigmatizării şi discriminării şi oferă un cadru de reprezentare tuturor celor care sunt afectați de depresie.

Depresia este o cauză importantă de dizabilitate în întreaga lume și contribuie în mare măsură la povara globală a bolilor. Efectele depresiei pot fi de lungă durată sau recurente și pot afecta dramatic capacitatea unei persoane de a funcționa și de a trăi o viață satisfăcătoare. Depresia este o boală care se tratează medicamentos, prin psihoterapie sau alte metode, de aceea este esenţial ca întreaga populaţie să conştientizeze importanța recunoașterii timpurii a semnelor și simptomelor depresiei. Depresia se manifestă prin: tristețe, pierderea interesului sau a plăcerii, sentimente de vinovăție sau valoare de sine scăzută, tulburări de somn sau de apetit, oboseală,  dificultăți de concentrare. Depresia clinică este diagnosticată atunci când simptomele persistă timp de cel puțin două săptămâni. Este important să se sublinieze că depresia poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, sex sau statut socio-economic. Solicitarea ajutorului și tratamentul adecvat sunt pași esențiali pentru a gestiona și depăși această tulburare mintală cu impact semnificativ asupra calității vieții și funcționării individuale.

 

Adolescența este o perioadă crucială, de tranziție (de la copilărie la perioada adultă) marcată de schimbări fizice, emoționale și sociale semnificative. Această etapă poate fi stresantă și confuză, cu multe fluctuații emoționale, făcând adolescenții vulnerabili la diverse probleme de sănătate mintală, inclusiv depresia.

 

Informații relevante despre depresia în rândul tinerilor și adolescenților, la nivel european:

• 36% din tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 28 de ani au avut simptome de depresie, în anul 2022;
• 40% dintre persoanele evaluate cu tulburări emoționale au fost tineri cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani, femeile fiind, în medie, cu 56% mai afectate decât bărbații, în anul 2022;
• Peste 14 milioane de tineri din UE, cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, au avut o problemă de sănătate mintală în anul 2019;
• Sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor din Europa, după accidentele rutiere;
• Aproape jumătate dintre tinerii din UE (49%) au declarat nevoi nesatisfăcute în materie de îngrijiri de sănătate mintală, comparativ cu 23% din populația adultă;
• Unul din zece adolescenți prezintă semne de utilizare problematică a rețelelor sociale;
• Într-un studiu realizat în  anul 2022, pe un lot de  280.000 de adolescenți în vârstă de 11, 13 și 15 ani, din 44 țări și regiuni din Europa, Asia Centrală și Canada s-a concluzionat că:
  • 36% dintre adolescenți au raportat un contact constant cu prietenii online, definit ca utilizarea platformelor de social media „aproape tot timpul pe parcursul zilei”;
  •  11% dintre adolescenți au prezentat semne de comportament problematic în rețelele sociale, raportând simptome asemănătoare dependenței, cum ar fi incapacitatea de a controla utilizarea rețelelor sociale, izolare atunci când nu sunt online și neglijarea altor activități;
  •  Utilizarea necorespunzătoare a rețelelor sociale a fost mai mare în rândul fetelor, decât al băieților (13% față de 9%).

 

Protejarea sănătății mintale a tinerilor reprezintă o prioritate pentru UE și statele sale membre. Este nevoie să se pună accent pe modul în care se poate răspunde mai bine nevoilor specifice ale tinerilor, prin acțiuni precum:

• îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă;
• facilitarea accesului tinerilor la îngrijiri de sănătate mintală;
• încurajarea cercetării privind impactul sănătății mintale asupra tinerilor;
• combaterea stigmatizării;
• schimbul de bune practici între țările UE;
• promovarea unui spațiu digital mai sigur și mai sănătos, inclusiv combaterea urii, a violenței și a abuzurilor în mass-media și pe platformele de comunicare socială.

 

La nivel județean se vor organiza evenimente de informare despre problematica depresiei și de conștientizare a necesității realizării unui management adecvat al depresiei.

 

Direcţia de Sănătate Publică (judeţul), în parteneriat cu … (ex: Consiliul …, ONG-ul…, Inspectoratul Școlar…, Spitalul…), organizează în 1 octombrie 2024 activitatea de informare cu tema: Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei.

Sloganul activității de informare este: „Depresia există, dar și soluții pentru  a o depăși. Solicită ajutor și recâștigă starea de bine!”

Scopul activității de informare este creșterea nivelului de informare și conștientizare a tinerilor  privind problematica depresiei.

Comunicat (descarca aici)

Ziua Europeană pentru  Combaterea Depresiei prezentare (descarca aici)

Ziua Europeană pentru  Combaterea Depresiei informare (descarca aici)